În ziarele de joi, citim despre cum se fură combustibilul de la RATB și de cât timp durează această practică și despre planul ANAF pentru hipermarketuri și mall-uri. De asemenea, aflăm cât de receptivi sunt românii la donarea de organe și citim un interviu cu fosta ministră de Finanțe, Ioana Petrescu, despre cum l-a cunoscut pe Victor Ponta.
Adevărul arată că, în curând, Fiscul va începe să verifice activitatea hipermarketurilor și a mall-urilor. Şeful ANAF, Gelu Şefan Diaconu, este pe punctul de a pune în aplicare un plan secret de verificare a comportamentului fiscal manifestat în ultimii cinci ani de administratorii marilor hipermarketuri şi malluri. Surse din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). au precizat că unitățile de retail vor fi controlate prin verificarea întregii activităţi desfăşurate de acestea în ultimii cinci ani. Aceleaşi surse au spus că inspectorii vor verifica „modul în care aceşti contribuabili au înregistrat în contabilitate cheltuielile şi veniturile, tranzacţiile intra-grup sau achiziţiile intracomunitare“.
Evenimentul Zilei scrie cum se fură combustibilul de la Regia Autonomă de Transport București (RATB). Astfel, un fost director al instituției a explicat că acest obicei se practică de mulți ani: ”„Vă voi spune câteva metode prin care se fura, posibil şi acum dacă nu au găsit alte variante, benzina din rezervoarele autobuzelor, dar mai întâi vreau să vă povestesc ceva. În perioada în care eram un simplu angajat la RATB, a fost un caz în care șoferii erau chemați să încarce cisterna cu benzină și să o descarce la Panciu. Acolo primeau în schimb un vin bun”, a început bărbatul povestea. Combustibilul este furat direct în bidoane, prin metoda autobuzului stricat sau se fură direct de la pompă.
Gândul arată că rata de acceptare a donării de organe de familiile celor aflaţi în moarte cerebrală este de peste 70 la sută. Joi, de Ziua Donatorului de Organe, medicul Ioanel Sinescu a explicat că oamenii sunt mult mai deschiși acum la donarea de organe. ”Nimic nu poate fi mai generos decât gestul familiei care află că ruda lor în viaţă de dimineaţă a ajuns într-o secţie de ATI, nu poate fi salvată pentru că s-a instalat moartea cerebrală. Un om căruia nu îi mai merge creierul este un om mort. El poate fi ţinut în viaţă doar pe aparate pentru donarea de organe”, a spus Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Urologie, Nefrologie şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni. Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, a spus că pe listele de aşteptare pentru un transplant sunt în prezent peste 3.500 de persoane. “Sunt 3.500 de oameni care speră şi aşteaptă să sune telefonul, gata oricând să pornească într-o nouă viaţă, una în care să trăiască pentru doi. De aceea avem nevoie de sprijinul autorităţilor să avem medicamente, să avem donatori şi să putem duce o viaţă normală post transplant”, a adăugat Tache.
Capital prezintă mărcile comuniste care au supraviețuit și au fost adaptate la economia de piață. Bicicletele Pegas sunt bine cunoscute de persoanele oeste 30 de ani. După ce a dispărut cam două decenii de pe piaţă, marca a fost resuscitată de un antreprenor bucureştean. Deocamdată, este încă una de nişă: „Am început să comercializăm noua serie Pegas în vara anului 2012. Până în prezent, am pus în circulaţie aproape 4.000 de biciclete şi sperăm să atingem cifra de 5.000 până la sfârşitul anului“, spune Andrei Botescu, proprietarul Atelierelor Pegas. nsă noul Pegas nu doreşte să fie un brand dedicat unei anumite categorii de public. „Încercăm să ajungem la cât mai multe segmente ale populaţiei, pentru că avem vocaţia unui brand naţional. Profilul clientului de Pegas este extrem de eterogen şi de aceea ne considerăm norocoşi. Pentru că deocamdată suntem un brand de biciclete de oraş, ne îndreptăm atenţia către noua generaţie urbană, care împărtăşeşte valori eco şi iubeşte mişcarea. Un alt segment foarte bine reprezentat este cel al oamenilor care au avut experienţe cu această marcă în copilărie – cei care au avut o bicicletă Pegas, dar şi cei care nu au avut şi care simt nevoia să facă un act de reparaţie şi să obţină în sfârşit ceea ce nu au putut avea“, explică Botescu.
Ziarul Financiar arată că aproximativ 23.000 de români au depozite mai mari de 100.000 de euro. Persoanele fizice aveau la sfârşitul lunii iunie depozite garantate de schema locală de garantare în valoare de 131 miliarde de lei (30 mld. euro), în creştere cu circa 9 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă numărul deponenţilor garantaţi s-a redus cu circa 80.000 de clienţi şi a ajuns la 13,8 milioane de deponenţi. Pe de altă parte, numărul deponenţilor cu sume peste plafonul de garantare a ajuns la 22.700, cu 2.000 de persoane fizice mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor Fondului Naţional de Garantare a Depozitelor (FGDB). „Însă numărul deponenţilor peste plafon poate fi chiar mai mare. Sunt foarte mulţi deponenţi care şi-au împărţit depozitele de valoare mare la diferite bănci. Pe de altă parte, românii au învăţat din perioada de criză, au un comportament mult mai precaut şi au început să strângă bani pentru zile negre“, a afirmat analistul economic Aurelian Dochia.
În Wall Street, citim un interviu cu Ioana Petrescu, fosta ministră de Finanțe despre perioada în care a condus Ministerul Finanțelor, cum a fost recrutată de Victor Ponta, dar și despre viziunea pe care o are asupra unora dintre recentele măsuri fiscale aplicate de Guvern. În prezent, Ioana Petrescu este consiliera premierului Ponta. ”Era un job interesant la Finanțe, aveai posibilitatea să schimbi niște lucruri, iar asta compensa faptul că în fiecare zi era un foc pe care trebuia să îl a€˜stingia€™. Din cauza programului aglomerat, problemele fiscale și lucrurile care țineau de strategie le făceam mai mult în weekend, când nu mai sunau telefoanele. Negocierile cu sindicatele, de exemplu, care au fost lungi și dure. Nu aveai cum să delegi negocierile cu sindicatele, indiferent că vorbim de cele din sănătate sau educație, pentru că există riscul să te trezești cu oamenii în strada”, a povestit Petrescu.
Pro Sport scrie că Legia Varşovia a învins FC Botoşani cu 1-0, gol Duda în minutul 78, după un meci în al cărui final moldovenii au cedat din punct de vedere fizic. Botoşaniul a început foarte bine jocul, a ţinut mingea cu pase repetate, a avut mijlocul terenului şi a dominat adversarul timp de circa 20 de minute. Problema moldovenilor a fost însă evidentă din primul minut. Dacă apărarea a jucat extrem de riscant, dar eficient, la ofsaid, atacaul nu a existat. Dan Roman a făcut risipă de efort însă a lipsit cu desăvârşire ultima pasă, mai ales în condiţiile în care unul dintre cei care o puteau livra – Marius Croitoru – a fost ţinut pe banca de rezerve. În aceste condiţii, am avut parte de o primă repriză jucată pe contre, cu ocazii numeroase de ambele părţi, însă fără să existe o echipă net superioară, comentează Pro Sport.
