În ziarele de marţi, citim despre ce trebuie să facă Guvernul pentru ca încheierea acordului cu FMI să fie un succes, un proiect din Bucovina care presupune construirea unei gropi de gunoi în vârful unui munte, pensiile private obligatorii, dar şi despre ce a însemnat alegerea lui Klaus Iohannis pentru români.
În Adevărul, citim ce trebuie să facă Guvernul Ponta pentru a termina cu succes acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Un prim pas ar fi renunţarea la o parte din reducerile de taxe propuse în proiectul Codului Fiscal, întrucât FMI este un oponent al reducerilor de taxe. De asemenea, restructurarea companiilor de stat cu probleme precum Complexul Energetic Hunedoara şi continuarea liberalizării preţului la gazele naturale vândute populaţiei şi termocentralelor, sunt două puncte care trebuie bifate de Guvern
Gândul scrie despre un apicultor, Aristide Maxim, din Bucovina care se opune construirii unei gropi de gunoi în vârful muntelui. Autorităţile judeţene din Suceava lucrează la o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine. Astfel, a fost tăiată păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava. Aristide Maxim, unul dintre localnicii din satul cel mai apropiat de viitoarea groapă, de profesie inginer, în prezent pensionar şi apicultor, se luptă de câţiva ani pentru oprirea lucrărilor şi strămutarea gropii.
Evenimentul Zilei prezintă ce a scris istoricul Lucian Boia în ultima lui carte despre preşedintele Klaus Iohannis. În carte, istoricul analizează cum s-a românizat România, iar ultimul capitol este dedicat alegerii lui Klaus Iohannis ca preşedinte al României. Astfel, Lucian Boia spune că ” convins prin faptul că era alfel. Într-o țară în care se vorbește mult, el vorbește nu doar puțin, ci mai puțin decât puțin, aproape deloc. Pe scurt este un Occidental. Iar faptul că a reușit să devină președinte indică poate o deplasare a accentului, dinspre românism spre modelul european. Desigur, Iohannis nu este orice fel de minoritar. E un german. Românii, cu siguranță, n-ar fi ales un maghiar”.
Hotnews arată consecinţele de a da o lege, doar pentru a o anula peste câteva zile. Astfel, legea impozitării bacşişului a fost aulată de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, după ce aproximativ 20 de persoane au muncit la proiectul “fiscalizarea bacşişului”. Proprietarii de restaurante spun că taxarea bacşişului le-a produs numai necazuri “€œNu e vorba de Registrul ăla de bani personali. Noi oricum îl foloseam și înainte, ca mulți alții din această industrie. Dar am avut 5 cazuri de ospătari care m-au lăsat baltă a două zi, pe motiv că mai bine își caută altceva de muncă decât să accepte să-i taxeze Statul și amabilitatea față de clienți, că asta e bacșișul. Gândiți-ăa că m-au sunat seară să-mi spună că ei nu mai vin de a două zi. Caută urgent ospătari care să accepte să lucreze de a două zi….”, povestește un proprietar originar din Ardeal care deține trei cârciumi în Capitală, din care două în centru.
În Capital, citim despre compania chineză Tenda Technology, specializată în furnizarea de soluţii de reţea, care intenţionează să deschidă un birou în România şi să domine piaţa locală de routere. Înfiinţată în 1999, de Quan Dengping, Tenda Technology a crescut constant, iar anul trecut a înregistrat afaceri de 400 de milioane de dolari.„România este o ţară puternic dezvoltată din punct de vedere informatic, care acordă multă atenţie acestui domeniu. De asemenea, viteza la internet este printre cele mai mari din lume, iar piaţa de reţelistică are un potenţial de creştere mai mare decât în oricare altă ţară europeană“, declară Quan Dengping, preşedinte şi CEO Tenda Technology.
Ziarul Financiarul arată că deşi în Bucureşti există peste 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri, cifra lor de afaceri este în continuare detsul de mică. Astfel, la o afacere cumulată oficial de 2,5 mld. lei şi la un total de 3.400 de baruri, cafenele şi restaurante, cifra de afaceri medie per unitate declarată este de 735.000 de lei (167.000 de euro). Cifra de afaceri medie este una mică în contextul în care în această industrie există în continuare o mare pondere, până la 90%, nefiscalizată a veniturilor. Antreprenorul Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor LaMama şi unul dintre cei mai importanţi jucători din industrie, afirma recent că într-adevăr o mare parte din vânzările din restaurante, baruri şi cafenele sunt nefiscalizate, însă evaziunea din această industrie reprezintă doar 5% din evaziunea din România, adaugă el citând datele oferite de Guvern.
Wall Street prezintă spusele vicepreşedintelui pensii private în cadrul Autorităţii Financiare de Supraveghere (ASF), care a afirmat că nimeni nu va putea trăi, la bărâneţe, doar din sistemul de pensii private obligatorii. Sistemul de pensii private obligatorii (Pilon II) a fost gândită să acopere o rată de înlocuire de aproximativ 20% din valoarea ultimului salariu al unui viitor pensionar şi ca urmare această sumă nu va permite unui contribuabil curent, pe lângă pensia de la stat, diminuată semnificativ, un nivel de trai decent.
Pro Sport prezintă cum arată noul stadion din Târgu Jiu şi când va fi gata. Sâmbătă, Victor Ponta şi ministrul demisionar Liviu Dragnea şi-au pus semnătura pe contractul prin care se va construi un nou stadion la Târgu Jiu. Valoarea investiţiei este estimată la 21,8 milioane de euro. Noul stadion va avea o capacitate de aproximativ 12.400 de locuri, toate acoperite.Noua arenă va avea şi pistă de atletism, dar nu este prevăzută şi cu peluze. La cele două capete ale stadionului vor fi ridicate un hotel cu 38 de camere şi două apartemente şi un corp administrativ în care se vor regăsi birouri, săli de conferinţe şi protocol, cantină, săli de forţă şi de antrenamente.
