În ziarele de luni, citim despre episodul care a dus la interzicerea Cenaclului Flacăra, economia subterană a României și câți bani fac anual contrabandiștii de țigări, piața muncii din România, dar și despre șansa fermierilor români de a obține fonduri europene.
Adevărul arată cum s-a stins fenomenul Cenaclul Flacăra. Ultimul concert al lui Adrian Păunescu a avut loc pe 15 iunie 1985 pe stadionul Petrolul și s-a încheiat cu 6 morţi şi 100 de răniţi. Episodul a fost trecut sub tăcere de autorităţile comuniste, dar a dus la interzicerea Cenaclului. Era spectacolul cu numărul 1.615 al Cenaclului condus de Adrian Păunescu, concerte care ajunseseră la acel moment la nivelul actualelor turnee ale artiştilor străini. Sălile de spectacol şi stadioanele din ţară erau neîncăpătoare şi se vorbea deja despre un fenomen, „Woodstock-ul românesc“.„Ancheta de după tragedie n-a reuşit să găsească nici un vinovat în carne şi oase. Nimeni din conducerea de partid central şi locală nu a dat vreo explicaţie. Ca şi la Revoluţie, morţii au fost vinovaţi şi atunci“, a declarat Ioan Popescu.
Gândul scrie câți bani ar putea ajunge la bugetul statului din economia subterană. Astfel, România împrumută în acest an 433 de euro pe secundă, 76 de euro reprezentând dobânzile şi comisioanele plătite de stat pentru împrumuturile prin care va fi finanţată datoria publică, în timp ce contrabandiștii de țigări fac 500 de milioane de euro pe an, dacă luăm în considerare un preţ mediu de 10 lei pe pachet. Din banii obținuți din contrabandă, conform unor calcule realizate de Gândul se pot face autostrăzi, spitale sau se pot plăti toate pensiile pe jumătate de lună.
În Evenimentul Zilei, citim despre accidentul de pe Lacul Snagov, în care a murit o persoană și alte cinci au fost rănite. Cel care conducea șalupa din cauza căreia s-a produs accidentul este Alexandru Popescu, fiul moștenitorul fostului proprietar al Petrolexportimport. Alexandru Popescu a intrat cu șalupa într-o barcă a restaurantului Dolce Vita. Barca restaurantului – model Spat, de mici dimensiuni – era condusă de Ionuţ Conea. În ea se mai aflau două femei și trei bărbați. La circa 200 de metri de mal, din partea dreaptă a venit, cu viteză mare, o șalupă, marca Commander. Conea nu a mai putut evita impactul: șalupa a trecut, efectiv, peste barca restaurantului care s-a răsturnat. Până să se scufunde ambarcațiunea, răniții s-au menținut la suprafață, sprijiniți de barca Spat.
Ziarul Financiarul arată că deși economia României este în creștere, piața muncii încă nu s-a stabilizat. Așadar, economia României a crescut în 2014 pentru al patrulea an consecutiv, iar PIB-ul a atins anul trecut nivelul celui de dinainte de criză. Chiar dacă salariile cresc, piaţa muncii nu are performanţele de dinainte de criză şi, în unele aspecte, se deteriorează. La stârşitul lui 2014, România mai avea de recuperat încă 315.000 de locuri de muncă pentru a atinge nivelul de la finalul lui 2008. Rata de ocupare a populaţiei de peste 15 ani rămâne cu două puncte procentuale în spatele celei înregistrate la sfârşitul lui 2008 şi, se complică în cazul unor categorii vulnerabile – de pildă cea a tinerilor între 15 şi 25 de ani care nu sunt angrenaţi într-o formă de învăţământ.
Capital prezintă faptul că prin fermele tradiționale, România are șansa de a obține mai multe fonduri europene. Începând de luni, toţi fermierii vor putea depune proiecte pentru a obţine fonduri de la UE. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Turtoi, îi sfătuiește pe agricultori să mizeze pe activităţile cu tradiţie în România: creşterea vacilor şi oilor sau cultivarea cerealelor. „Cheia succesului, în acest proiect, este o cooperativă de ferme mici sau medii, care depune un proiect de investiţii ce are în vedere realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare. Astfel, agricultorii vor primi finanţare de 90% şi sunt punctaţi de trei ori. O dată pentru că este cooperativă, în al doilea rând, pentru că are un lanţ scurt de aprovizionare şi, în al treilea rând, pentru că se află în plafonul de ferme medii“, a explicat Turtoi.
Wall Street arată că industria armanentului din România a intrat, pentru prima dată, în topul companiilor cu cel mai mare profit din țară, prin două filiale Romarm. Compania Carfil, filială a Romarm, a avut un profit de 136 de milioane de lei și o cifră de afaceri de 51 de milioane de lei, în anul 2014. Profitul companiei este cu atât mai suprinzător cu cât, în 2013, era pe pierdere. De asemenea, uzina mecanica Cugir, filială a Romarm, a înregistrat un profit de 442 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 154 de milioane de lei și venituri totale de peste 500 de milioane de lei.
În Pro Sport, citim despre oferta pe care i-a făcut-o Steaua lui Paul Anton. Oferta completă a Stelei pentru Paul Anton include: 100.000 de euro cash în momentul transferului jucătorului, 25% dintr-un viitor transfer al lui Anton în străinătate vor merge în contul Pandurilor, Ionuţ Neagu transferat definitiv de Pandurii, Srdjan Luchin împrumutat un an la Pandurii, iar gorjenii să suporte 50% din salariul de 12.000 de euro lunar. Paul Anton, însă, rămâne ferm pe poziţie şi refuză să plece la echipa antrenată de Mirel Rădoi. ”Poate că nu mă vor atât de tare”, spunea mijlocaşul la plecare cu Pandurii spre Olanda.
