În ziarele de miercuri, citim despre votul din Senat privind introducerea educației sexuale în școli, istoria Complexului Energetic Hunedoara, o companie cu 7.000 de angajați, la un pas de insolvență, miturile de pe Internet despre cardurile de sănătate, dar și despre antisemitismul românesc.
Din Adevărul, aflăm că senatorii au respins proiectul legislativ privind introducerea educației sexuale în școli ca materie obligatorie, după ce deputații au dat aviz pozitiv. Fostul ministru al Educaţiei, în mandatul căruia a fost introdus acest opţional, senatorul Ecaterina Andronescu, spune că propunerea legislativă a doctorului Tudor Ciuhodaru (senator PP-DD) nu avea nicio şansă să primească un vot pozitiv, “schimbările de curriculum se fac de către Ministerul Educaţiei prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), ai cărui experţi realizează curricula şi programele şcolare. Dacă s-ar fi votat pozitiv ca o materie să fie introdusă în şcoli prin lege, s-ar fi creat un precedent şi s-ar putea interveni oricând în acest sens”.
Hotnews prezintă istoria Complexului Energetic Hunedoara (CEH) a cărei insolvență pare a fi inevitabilă. Astfel, în lipsa oricărui plan de restructurare și eficientizare, cu un management neprofesionist, din cauza unor contracte de achiziție de cărbune din import păgubitoare, CE Hunedoara a ajuns, în doar trei ani, la pierderi de 1 miliard de lei și datorii de multe sute de milioane de lei, dintre care peste 300 milioane lei doar la stat. De asemenea, Hotnews notează faptul că, în ciuda situației în care se află compania cu aproximativ 7.000 de angajați, atât premierul Victor Ponta, cât și ministrul Energiei, Andrei Gerea, evită orice dezbatere publică pe acest subiect.
Gândul desființează povestea care a circulat pe Internet, potrivit căreia mai mulți botoșăneni au blocat bancomatele băncilor în încercarea de a scoate bani de pe cardul de sănătate. ”Mitul” a pornit când presa centrală a preluat o afirmație care i-ar fi aparținut directorului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Botoşani, Costel Lupaşcu, care ar fi spus că reprezentanţii băncilor din Botoşani s-au plâns că sute de persoane şi-ar fi blocat astfel cardurile de sănătate în bancomate. Când a fost contactat de Gândul, Lupașcu a negat că ar fi declarat vreodată acest lucru și a precizat că și el a auzit tot zvonuri pe acest subiect.
Evenimentul Zilei prezintă problema antisemitismului românesc, subiect tratat de istoricul Alex Mihai Stoenescu. Astfel, Stoenescu aduce lămuriri despre cele două noi mituri reluate în anii ’90: „Conspirația evreiască mondială nu lasă România să se dezvolte” și „Reluarea temelor și încercarea de a acredita propaganda sovietică antiromânească de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial drept adevăr istoric”.
Wall Street arată concluziile studiului realizat de compania Deloitte pentru Consiliul Patronatelor Bancare din România. Astfel, nivelul curent al creditelor neperformante din România este principalul obstacol împotriva relansării creditării. Creditele în valută continuă să reprezinte aproximativ 45% din totalul creditelor înregistrate în România, iar o tranziție necontrolată a expunerii de la valută la RON ar putea avea consecințe nedorite dramatice asupra situației valutei străine a țării și asupra stabilității sectorului bancar.
Ziarul Financiarul prezintă motivele pentru care prețult carburanților ar putea atinge iar 6 lei pe litru. Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia barilului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului. Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, comparativ cu primele zile ale anului, ieri benzina standard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce motorina costa cu 7% mai mult, în lei. Sortimentele premium de benzină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru
Capital scrie despre registrul de bani personali și utilitatea lui pentru inspectorii Antifraudă. Astfel, având în vedere că inspectorii Antifraudă nu pot verifica dacă suma trecută în registru corespunde cu cea din portofelul angajatului, întrucât nu pot face percheziții. Mediul de business spune că registrul va produce doar mai multă birocraţie costisitoare, în timp ce Antifrauda susţine că tocmai patronii l-au solicitat pentru a-şi controla mai strict angajaţii. De asemenea, registrul de bani personali a mai existat în lege, însă a fost scos pe motiv de neconstituționalitate. Sumele deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor care nu pot fi justificate cu documentele emise cu casele de marcat, registrul de bani personali, registrul special sau chitanţe se confiscă.
Pro Sport prezintă cum arată viitorul tenisului românesc masculin. România nu are niciun reprezentant în Top 100 ATP. Doar victoriile reuşite în ultimii 20 de ani de Andrei Pavel sau Victor Hănescu mai fac subiectul unei conversaţii legate de tenisul masculin românesc. Astfel, Pro Sport a analizat nouă dintre tenismenii români.
