În ziarele de marți, citim despre autostrada Sibiu-Pitești și neregulile sesizate de Asociația Pro Infrastructura, dar și despre cum i-au ajutat românii din dispora pe tinerii răniți în incendiul din Colectiv.
Adevărul scrie cum s-au mobilizat românii din diaspora pentru a ajuta victimele incendiului din Colectiv. În lipsa ajutorului financiar de la stat, care pentru cei mai mulţi încă se lasă aşteptat, părinţii au beneficiat nu doar de sprijin moral, ci şi de cazare şi de bani de cheltuială de la românii din diaspora. În prezent, 29 de tineri mai sunt internaţi în spitalele din afara graniţelor. Încă de când au început să fie transportaţi în străinătate, românii aflaţi în diaspora s-au mobilizat să-i ajute şi au reuşit să strângă bani prin diverse campanii umanitare. „Cu delicateţe şi cu răbdare am deschis uşor canalele de comunicare cu însoţitorii, am stabilit un contact foarte bun cu ambasada aşa încât să putem comunica şi să ne sprijinim reciproc, am oscilat între a aştepta şi a face paşi decişi înainte, dar întotdeauna ne-am adus aminte că oamenii sunt într-o situaţie deosebit de grea, cu inima sfâşiată, că nu se gândesc la nevoile lor, ci doar la cei dragi”, a explicat Cătălina Negru, o româncă stabilită în Olanda, care s-a ocupat, în parteneriat cu Liga Studenţilor Români în Străinătate, de ajutorarea răniţilor şi a familiilor acestora.
Hotnews arată că Asociația Pro Infrastructura susține că informațiile publicate de CNADNR cu privire la posibilele trasee ale autostrăzii Pitești – Sibiu nu conțin elemente esențiale precum studiile geologice și geotehnice, analizele cost-beneficiu și lasă impresia că unul din trasee este deja predeterminat drept câștigător. În urmă cu două săptămâni, CNADNR a făcut un pas mare spre transparenţă proiectului autostrăzii Piteşti – Sibiu şi a publicat pe site-ul sau variantele de traseu studiate şi rapoartele de progres dînc adrul revizuirii Studiului de Fezabilitate. La pachet, CNADNR a publciat un forum unde a invitat cei interesaţi să-i dea cu părerea asupra proiectului.
În Gândul, citim ce a declarat Liviu Dragnea în fața instanței de judecată, în dosrul Referendumul. Acuzat de procurorii DNA a că coordonat un sistem de fraudare a referendumului din 2012, în ziua căruia a organizat o operaţiune de mobilizare la urne prin intermediul USL-iştilor din secţiile de votare cărora li se transmiteau SMS-uri sub îndrumarea sa directă, şeful PSD Liviu Dragnea a susţinut în faţa judecătorilor că “tinerii voluntari” care erau în sediul partidului în ziua referendumului ar fi cei ce au trimis mesajele, dar că nu crede că va mai recunoaşte cineva vreodată acest lucru. “În ziua referendumului, în sediul PSD central erau zeci de tineri voluntari, aduşi sau proveniţi din toate cele trei partide. Atunci formau o alianţă politică denumită USL. Fac precizarea pentru a explica faptul că, în zi de scrutin, sediile de partide sunt străbătute de foarte multă lume. O parte dintre aceşti tineri era grupată la etajul 1, fiind coordonată de oameni din stafful de campanie. Părerea mea e că acei tineri au compus şi trimis acele sms-uri – despre care, repet, că nu am avut cunoştinţă -, ca o reacţie la un alt tip de sms-uri ce se trimiteau atunci prin care oamenii erau îndemnaţi să nu se prezinte la vot. Repet, este o părere personală a mea”, a spus Dragnea.
Ziarul Financiar scrie cum cheltuiește România bugetul pe care îl are în comparație cu alte țări. ”Problema constucţiei bugetului este una sensibilă peste tot, dar cu atât mai dificilă pentru România, care de ani de zile colectează venituri bugetare la doar o treime din PIB – faţă de media UE, de 45% din PIB. Cheltuielile guvernamentale totale au însemnat în 2013 (ultimele date ce pot fi comparate cu alte state) 35% din PIB, faţă de media UE de 48% din PIB. Asistenţa socială înseamnă 32% din totalul cheltuielilor bugetare în România (11% din PIB), faţă de media UE de 40% (20% din PIB). Chiar şi cheltuielile de investiţii („acţiuni economice“) erau în 2013 de 6,2% din PIB în România faţă de 4,3% din PIB media UE. Premierul Dacian Cioloş şi-a asumat, ca obiectiv, elaborarea unui buget echilibrat pentru anul următor, însă modificări semnificative faţă de anii anteriori nu pot exista câta vreme nu se îmbunătăţeşte rata de colectare a veniturilor bugetare”, conform ZF.
Capital notează că companiile în insolvență amenință stabilitatea sistemului bancar. Evoluția insolvențelor este un indicator al evoluției economiei în general, dar și al restanțelor bancare, mai ales atunci când companiile care intră sub administrare specială sunt mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro. În septembrie au intrat în insolvență 650 de firme cu credite la bănci, ultimele date disponibile de la Centrala Riscului de Credit a Băncii Naționale (BNR). Numărul total al companiilor aflate în insolvență și cu credite la bănci a ajuns astfel la 3.621, în urcare de la 3.502 firme în septembrie anul trecut.
Pro Sport scrie că Ioan Dobrescu, secretarul general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), a intrat în clubul personalităţilor care au primit distincţia Laurii Olimpici ai EOC 2015. Dobrescu este primul român care a primit acest trofeu. “Ne onorează mult premiul decernat. Acest trofeu este o recunoaştere a muncii depuse de COSR la nivel european şi naţional în ultimii ani. Acest premiu nu este al meu, ci este al tuturor colegilor din COSR cu care am format o echipă unită şi performantă”, a declarat Ioan Dobrescu, fost şef al Federaţiei Române de Baschet. Nominalizarea ploieşteanului a fost votată în unanimitate de membrii Comitetului Executiv al EOC în şedinţa care a avut loc în luna septembrie la Tirana.
