19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: Refugiat, în România. Cum trăiește o armeancă care a ajuns...

REVISTA PRESEI: Refugiat, în România. Cum trăiește o armeancă care a ajuns din greșeală în țară

În ziarele de marți, citim despre decalajul dintre veniturile brute și nete ale românilor, cum treăiește o refugiată din Armenia la noi în țară, dar și o scrisoare deschisă a președinteului Comisiei de Etică de la Universitatea din București către Consiliul de Național de Etică care a respins acuzațiile că Gabriel Oprea ar fi plagiat. În continuare, aflăm de ce în ciuda statisticilor care arată că economia României este foarte bună, salariile continuă să scadă. 

În Adevărul, citim o analiză despre decalajul dintre veniturile brute și nete din ultimii ani. Astfel, partea pe care cetățenii o cedează statului a devenit din ce în ce mai mare, pentru că deductibilităţile din aceste venituri au rămas la nivelul de acum 11 ani, în timp ce ponderea contribuţiilor sociale este tot mai mare. Diferenţa dintre câştigul salarial brut şi cel net a crescut de la 529 de lei în iunie 2010 la 714 lei în iulie 2015, dările către stat ajungând la 28% din veniturile salariaţilor, reiese din statisticile oficiale. Acest lucru înseamnă că statul ia din ce în ce mai mulți bani. „În 2004, cine avea salariul minim pe economie din acel an plătea – să zicem – un leu ca impozit; astăzi, aceeaşi persoană, cu salariul minim de azi, plăteşte 100 de lei. De ce? Pentru că există deducerile salariale care nu au mai fost majorate de atunci, din 2004, astfel că suma plătită ca impozit a crescut, practic, odată cu salariul. Când calculezi impozitul pe salariu de 16% dai la o parte suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) şi aplici cota de impozitare la ce rămâne. Ei bine, suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că este natural că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul“, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

Gândul prezintă scrisoarea deschisă a profesorului universitar Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică de la Universitatea din București către Consiliul Național de Etică din Ministerul Educației care a respins acuzațiile că Gabriel Oprea ar fi plagiat în lucrarea lui de doctorat. Consiliul Național de Etică a respins suspiciunile, înainte ca Comisia de Etică să își prezinte concluziile. Astfel, Marian Popescu precizează că a analizat lucrarea de doctorat a lui Oprea și concluzia lui este că e un plagiat: „Punctul meu de vedere este clar: este vorba de un plagiat clasic, dar şi de alte forme de malpraxis academic privind acurateţea, veridicitatea, corectitudinea citării şi atribuirii surselor”, a scris Popescu, pe blogul său.

Hotnews arată cum trăiește o refugiată din România. Lili este în România din octombrie 2014. Femeia locuiește  centrul de cazare din Fundeni din martie 2015. “Pe mare am venit.  Am plecat din Turcia. Mama a murit anul trecut, avea 36 de ani”, povestește Lili. A plecat din Armenia după moartea mamei sale și arestarea tatălui. Refugiații primesc doar 54 de lei pentru a se hrăni timp de două săptămâni, susține Lili, iar legea confirmă, parțial. Potrivit unei hotărâri a Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 122/2006, solicitanții de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei pe zi si de alți 60 de bani zilnic, pentru alte cheltuieli. Armeanca face mereu comparație între situația din căminul de copii, unde a fost cazată până în martie, cu cea din centrul pentru solicitanții de azil din Fundeni: “Aici, foarte urât. Când am venit mi-au dat camera, peretele era negru şi scrisori în arabă. Urât, nici becuri, nici nimic. Eu am cumpărat vopsea, becuri, tot. Am pus muşama la masă. Scaunul a fost rupt, tot. N-avem voie televizor, calculator în cameră. Dar cei care sunt refugiaţi au voie, pentru că plătesc 80 de lei chirie. Aşa este. Şi nu dau mâncare. Azi a venit un sponsor afgan, a adus nişte lipii libaneze. Alteori vin oamenii de la moschei, nu ştiu cum li se zice, musulmanii, şi aduc o dată pe săptămâna nişte carne, lipii sau alte produse”, povesteşte armeanca.

Capital notează că, deși statistica arată că salariile medii nete s-au majorat, veniturile au scăzut, iar angajații caută să înlocuiească un angajat care primește 4.000 de lei cu unul care acceptă și 2.000. Economia României arată bine: creștere economică de 3,7% în al doilea trimestru din acest an, față de aceeași perioadă din 2014, și un avans al salariilor medii nete cu aproape 8%, în iunie 2015, comparativ cu iunie 2014, conform cifrelor raportate de Institutul Național de Statistică (INS). În realitate, incertitudinile privind economia globală şi deciziile guvernului îi fac precauţi pe cei care dețin și conduc afaceri în România. Managerii şi antreprenorii nu numai că evită majorările salariale, dar chiar continuă să aplice soluțiile învățate din criză: reducerea costurilor prin tăierea cheltuielilor cu personalul pentru a fi pregătiţi în cazul unui scenariu negativ.

Ziarul Financiar scrie că, în ciuda faptului că economia și salariile cresc, numărul restanțierilor a atins nivelul maxim din 2013 încoace. Numărul persoanelor fi­zice cu restanţe mai mari de 30 de zile în con­tul creditelor con­trac­tate de la bănci şi instituţii financiare nebancare a ajuns la finele lunii iulie la aproximativ 717.400, cu 9% peste nivelul de acum un an. Practic, unu din cinci clienţi persoane fizice care are în derulare un credit figurează cu întârzieri la plata ratelor, potrivit datelor BNR. Faţă de luna iulie de anul trecut, numărul res­tan­ţierilor a crescut cu circa 70.000 de persoane. Numărul restanţierilor a atins în iulie maximul ultimilor doi ani. Vârful a fost atins în noiembrie 2012, când erau peste 740.000 de restanţieri. Creşterea numărului restanţierilor poate să aibă şi o influenţă conjuc­tu­rală. Avem o revenire economică, dar am avut o creştere destul de mare a con­sumului, oamenii au plecat în va­canţă. În multe cazuri, aceştia au pre­fe­rat să-şi plătească vacanţele decât să plă­tească ratele la bancă. Pot fi şi astfel de factori care au contribuit la nu­mă­rul mare de restanţe şi de res­tan­ţieri“, a explicat analistul eco­nomic Aurelian Dochia.

Wall Street arată beneficiile unui program de master de tip MBA (Master of Business Administration). Stanford Graduate School of Business este cunoscută în special pentru procesul ultra-selectiv prin intermediul căruia îşi alege studenţii, doar 5% dintre candidaţi fiind acceptaţi. Şcoala oferă cursuri de masterat, doctorat şi MBA. Taxa pentru programul de MBA este de 64.000 de dolari. “Întreaga traiectorie în viaţă se schimbă într-un mod bun odată cu absolvirea unui MBA, atât din punct de vedere al avansării în carieră, dar şi mai mult decât atât. Mulţi oameni declară că li s-au schimbat percepţiile legate de lucrurile pe care le credeau posibile. Au avut anumite visuri, însă după absolvirea cursurilor afirmă că au ajuns să poate gândichiar mai departe de atât. Aşadar, cred că schimbarea perspectivei este parte a eficienţei unui program de MBA”, a explicat un reprezentant al Universității. 

Pro Sport analizează meciul dintre dintre România și Grecia de luni. România – Grecia 0-0 a fost un meci pe care jucătorii românia l-au dominat, dar în care nu au avut suficient de multă clarviziune la finalizare. Keşeru a fost unul dintre cei mai slabi jucători de pe teren, iar intrarea lui Florin Andone a venit prea târziu pentru a putea conta. Echipa a arătat bine, în special în prima repriză, însă jocul a mers aşa cum trebuie doar până la 20-25 de metri de poarta lui Karnezis. 

 

Cele mai citite

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Șeful armatei estone vrea dublarea bugetului apărării de 3% din PIB

Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa 3% din PIB,...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...
Ultima oră
Pe aceeași temă