În ziarele de marți, citim despre refugiații care încearcă să ajungă în țările mai dezvoltate din Europa pentru a fi în siguranță și despre perimetrele miniere din Suceava care au fost închise, dar care poluează permanent. În continuare, aflăm de ce fermierii nu folosesc sistemele de irigații care le-au fost puse la dispoziție de stat, dar și care ar putea fi sursa unei noi bătălii fiscale în zona euro.
În Adevărul, citim despre refugiații din Siria care încearcă să ajungă în țările mai dezvoltate ale Europei pentru a fi în siguranță. Astfel, la granița dintre Serbia și Ungaria, imigranții fac un popas. Aici sosesc zilnic mii de refugiaţi, majoritatea din Siria şi Irak, se odihnesc câteva ore, suficient cât să-şi tragă sufletul după drumul lung prin Turcia, Grecia şi Macedonia, ca apoi, cu ultimele puteri, să-şi încerce norocul la gardul care le barează drumul spre Europa occidentală şi, implicit, spre o viaţă în siguranţă şi libertate, cele două valori cel mai des invocate de miile de suflete aflate în aceste zile pe drumurile din sud-estul Europei, notează ziarul. „Vrem să trăim!“, îmi spune Jihan, soţia lui Mohamed, vădit emoţionată de tensiunea momentului. E prima dată când vorbeşte în cele cinci ore de când i-am însoţit pe drumul spre frontieră. „De ce Europa ne tratează ca pe nişte animale? Fugim de soldaţi care trag în noi şi venim aici ca să găsim alţi soldaţi care fac la fel.“
Evenimentul Zilei scrie despre cele 73 de perimetre miniere din Suceava care s-au închis, lăsând în urmă halde de steril și iazuri de decantare toxice. „Problema la iazurile astea ne este că poluează permanent… La ploi puternice se mai întâmplă. Marea problemă e stabilitatea lor. Atunci vorbim de risc, atât pentru oameni cât şi pentru natură. Gândiţi- vă ce înseamnă un milion de tone de steril cu metale grele şi cianuri, chit că e scăzut în concentraţie, s-o ia la vale pe un fir de apă izolat cum e pârâul Brăteasa!”, explică Anca Ionce, consilier superior în cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava. Cum treci de Gura Humorului, pe şoseaua ce uneşte Suceava de Câmpulung Moldovenesc, o coteşti la stânga şi, în vreo 20 de kilometri, ajungi la Ostra, unde, cândva, era vechea graniţă cu defunctul Imperiu Habsburgic. Pe mâna dreaptă, dai mai întâi de un taluz de zeci de metri înălţime – ce parcă stă să-ţi cadă în cap, iar pe stânga, cât vezi cu ochii, mormane de moloz ruginiu îţi zgârie retina. Aici, în Munţii Stănişoarei, a funcţionat, zeci de ani, uzina de preparare a minerului cuprifer, ale cărui reziduri se află în iazul de decantare Tărnicioara, din spatele uriașului dig protector. și în alte câteva astfel de halde de peste dealuri. Care, când vine o viitură, mai dau pe afară și poluează.
Hotnews arată care este problema cu sistemele de irigații din România și ce explicații dau fermierii pentru că nu își irigă culturile. În 2015, sistemul de irigații al statului român pus la dispoziția fermierilor acoperă o suprafața de aproximativ 1,42 de milioane de hectare, din care echipamentele amenanjate pe cca. 700 de mii de ha nu necesită reparații majore și pot fi, practic, contractate de fermieri, potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Cu toate că meteorologii au anunțat în acest an prezența fenomenului de secetă pedologică în aproape toată țara, mare parte din fermieri nu și-au irigat culturile, fiind semnate contracte pentru irigarea unei suprafațe de aproximativ 310 mii de ha. “Nu au vrut să mai irige pentru că ANIF-ul le percepea niște sume care depășeau cu mult prețul la apa minerală. Acesta este adevărul. Pentru că trebuia să plătești în avans la ANIF sume colosale, indiferent dacă irigai sau nu irigai. Pentru că reparațiile care se făceau la stațiile care încă mai aparțineau de stat trebuiau făcute tot cu banii fermierilor și când îți livra apa, îți mai luă odată banii”, susține Laurentiun Baciu, președintele Legii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Capital scrie că prețul de cinci lei pe litrul de benzină poate deveni realitate într-o jumătate de an. Cotația internațională a petrolului se află pe un trend descendent de un an, perioadă în care a coborât de la peste 100 de dolari pe baril până la sub 50 de dolari, pentru a ajunge în prezent la un nivel ce va coborâ chiar sub 40 de dolari pe baril. Dacă petrolul nu s-ar fi ieftinit la nivel global, un calcul grosier ne arată că prețul unui litru de benzină sau motorină ar fi fost, astăzi, circa 7 lei la oricare pompă din țara noastră.Problema este că prețul la pompă se actualizează cu o întârziere de câteva săptămâni față de cotația internațională și, mai mult decât atât, costul unui litru de carburanți este format din elemente ce nu sunt influențate de prețul internațional al barilului. Mai exact, aproximativ jumătate din prețul unui litru de combusibil este dat de taxele și impozitele stabilite de statul român, iar în transpunerea cotației internaționale în prețul de vânzare de la noi mai intervine și cursul de schimb leu/dolar.
Ziarul Financiar notează că următoarea mare bătălie din zona euro ar putea fi una fiscală, între Franţa şi Germania. Preşedintele Franţei François Hollande s-a angajat să reducă taxele dacă ritmul de creştere economică se va accelera în 2016, anul de dinaintea următoarelor alegeri prezidenţiale din această ţară. „Creşterea economică va fi mai puternică în 2016. Prin urmare, vor fi reduceri de taxe în 2016 indiferent de ce se va întâmpla“, a declarat preşedintele francez. Hollande, care se confruntă cu o cotă de popularitate în scădere şi cu o rată a şomajului de peste 10%, nu va candida pentru un al doilea mandat dacă rata şomajului nu se va redresa semnificativ. Michael Ivanovitch, fostul economist de la Fed nu crede că Germania va ignora adoptarea de către Franţa a unor astfel de politici fiscale, ceea ce ar putea declanşa o adevărată bătălie în interiorul zonei euro la nivel fiscal.
Wall Street scrie investitorii de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se află în mijlocul celei mai dificile perioade pe care piețele au traversat-o în ultimii ani, unii analiști aducându-și aminte chiar de momentul zero al crizei din 2008-2009. 6,3% a pierdut în prima ședința a săptămânii BET, cel mai important indice al pieței locale, câștigurile din acest an fiind astfel șterse în totalitate. Scăderea este cea mai mare din ultimii 4 ani, sau, mai exact, de când agenția S&P a retrogradat rating-ul SUA pentru prima dată în istorie. Cum s-a simțit în piaț〙 tăvălugul? ”Pe burse sunt accente de panică, iar acest lucru permite orice scenariu în zilele următoare. Într-o perioadă că această în care nu știi ce se întâmplă de pe o zi pe altă, aș stă cu o treime – până la jumătate din bani pe cash”, a declarat Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction. Pe piețele internaționale analiștii păreau chiar mai pesimiști, aproape nimeni neîndrăznind să spere la o revenire pe termen scurt.
Pro Sport notează că după plecarea lui Dinu Gheorghe de la Dinamo se caută in înlocuitor. Vlad Munteanu ar fi fost alegerea lui Negoiţă pentru înlocuirea lui Vamă, însă Mircea Rednic s-a opus deja! Oficial, tehnicianul a spus că se poate descurca singur, însă l-a propus şi pe Ioan Ovidiu Sabău, fostul său coleg de la Dinamo. ”Îmi pare rău pentru Dinu Gheorghe că a plecat. Nu e adevărat că ar fi plecat că s-au ratat nişte transferuri. Eu n-am ce să-i reproşez. Nu cred că Dinamo are nevoie de un nou preşedinte. Domnul Negoiţă şi cu mine ne putem ocupa”, a recunoscut Rednic sâmbătă, imediat după victoria obţinută cu Dinamo în faţa Petrolului, scor 2-0.
