În ziarele de joi, citim un sondaj care arată că românii ar pleca la război alături de aliați, dar și un interviu cu Crin Antonescu, realizat la trei ani de la referendumul din 2012. În continuare, aflăm că inechitatea salariilor bugetare porneşte din administraţia centrală și care sunt promisiunile politicienilor de care nu s-au ținut nici astăzi.
În Adevărul citim un sondaj INSCOP care relevă că românii sunt mai dispuși să plece la război alături de aliați decât cetățenii țărilor Occidentale. Populaţia României este mult mai dipusă decât cea din ţările Occidentale să participe la operaţiuni NATO în sprijilor unor ţări aliate care ar fi eventual atacate, arată Barometrul INSCOP Researche realizat la comada ziarului ”Adevărul”. 79,4% dintre români au o părere bună despre iniţiativa introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat (15,1% o părere proastă, 5,5% nonrăspunsuri). Cifra nu este neapărat surprinzătoare în contextul în care suportul românilor pentru armată este semnificativ şi în condiţiile în care, după cum arătau analizele Inscop din primăvară, un procent semnificativ dintre români ia în considerare necesitatea reintroducerii unei forme de stagiu militar.
Gândul prezintă un interviu cu Crin Antonescu, la trei ani de la Referendumul din 2012. onsiderată de unii analişti o lovitură de stat, mişcarea politică din vara lui 2012 a generat mutaţii majore pe scena politică. Fostul preşedinte liberal vine cu o teorie nouă, potrivit căreia ”persoane importante” din România, dar şi din exterior, au jucat un rol decisiv în ruperea USL prin formarea unei breşe între Crin Antonescu şi Victor Ponta. ”Eu am astăzi în linii mari, aceeaşi evaluare pe care am avut-o acum trei ani, este un eveniment spectaculos, ieşit din comun, dar care nu a spart în vreun fel regulile democratice şi constituţionale. Este un eveniment în legătură cu care principalul meu sentiment este acela de mâhnire pentru că ceea ce rămâne dincolo de detaliile şi aspectele formale este că atunci, cu acel prilej, din varii motive, o voinţă populară cvasi-majoritară, profund majoritară exprimată democratic a fost ignorată”, a explicat Antonescu.
Evenimentul Zilei arată că Liviu Dragnea s-ar fi inspirat din unele declarații ale sociologului Vasile Dâncu. Într-un interviu Dâncu a spus că PSD „se poate reforma, dacă îl va urma pe Dragnea și noua echipă”: „Liviu Dragnea va fi o surpriză plăcută pentru toți care se îndoiesc acum”, a spus Dâncu. Imediat cum a preluat șefia interimară a PSD, Liviu Dragnea a spus că unele schimbări pe care și le dorește să le facă în partid se referă la comunicare: „În ultimele luni de zile PSD n-a avut o voce politică conturată. (…) Oameni cu foarte multă experienţă politică, oameni foarte buni la comunicare, n-au reuşit să transmită tot ceea ce vrea sau a vrut să facă PSD. „Evenimentul zilei” a observat că multe dintre declaraţiile lui Dragnea de când a preluat şefia PSD coincid cu mesajele date de Dâncu și a prezentat mesajele celor doi în oglindă.
Capital scrie despre producătorii de cărămizi, care se tem că nu vor reuși să facă față cererii. După cinci ani de scădere continuă, volumul de blocuri ceramice vândut în 2014 a înregistrat o creştere de 3-4%, până aproape de 2,1 milioane de metri cubi. Primele semne de redresare a pieţei au fost simţite însă doar de cei patru producători care au mai rămas activi, după ce în 2008 piaţa era împărţită la circa 40 de companii. Wienerberger, Brikston Construction Solutions (fosta Ceramica Iaşi), Cemacon şi Siceram acoperă circa 84% din piaţa de blocuri ceramice, estimată anul trecut la o valoare de 82 mil. euro. Această evoluţie oglindeşte traseul urmat de piaţa rezidenţială, spre care este direcţionată cea mai mare cantitate din cărămida produsă.
Ziarul Financiar arată că inechitatea salariilor bugetare porneşte din administraţia centrală. Cel mai mare salariu din ministere, de peste 14.600 de lei net/lună, a fost obţinut de un angajat cu funcţia de procuror sau judecător. Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice sunt instituţiile în care cel mai bine plătiţi salariaţi au salarii de peste 10.000 de lei net pe lună, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor disponibile pe site-urile ministerelor. „Legea salarizării este un eşec co-losal, pentru că nimeni nu are niciun interes ca sistemul de salarizare de la stat să se schimbe. Mărim salariile demnitarilor pentru ca apoi să le mărim şi pe ale noastre, acesta este principiul după care se ghidează. Niciodată când s-a discutat despre legea salarizării – adică despre majorarea salariilor în sistemul public – nu s-a ţinut cont de evoluţia salariilor de la privat. Îmi amintesc că la începutul crizei, când unii bugetari cereau salarii duble, mediul privat făcea restructurări, se făceau concedieri şi se tăiau salarii“, a spus Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.
În Wall Street, citim care au fost promisiunile politicienilor care nu s-au concretizat nici astăzi. Astfel, în urmă cu şapte ani, Ministrul Sănătăţii de pe atunci, Eugen Nicolăescu, promitea că susţine o directiva prin care fumatul va fi interzis în toate spaţiile publice şi înlocurile de muncă, începând cu 1 iulie 2008. Mai mult, în 2008, PSD promitea 1.000 de km noi de autostrăzi şi aceeaşi lungime de cai ferate. Statul să reintre în posesia hotelurilor neglijate. Promisiunea a fost făcuta de Elena Udrea, fost ministru al Turismului, în 2010.
Pro Sport scrie că patronul Stelei a confirmat transferul lui Gabi Iancu la FC Voluntari. Campioana României îl va ceda definitiv şi va păstra 30% dintr-un eventual transfer: ”Am dar 700.000, îl dau cu 400.000 plus 30% dintr-un eventual transfer. Îi dau 300.000 de euro lui Hagi şi eu ies pe minus vreo 500.000 de euro. Asta este. Dacă Mirel Rădoi îl voia, nu-l ţineam? Dar nu cred că poate face faţă la Steaua. Aşa, să se ducă băiatul să joace acolo şi, dacă este bun, să joace în străinătate”, a declarat Gigi Becali.
