În ziarele de luni citim despre cât de ușor poate scrie un deținut o carte și astfel i se pot scădea 30 de zile din pedeapsă, despre o asociație care încearcă să redescopere Bucureștiul Vechi, ”vacanța bancară” a Greciei și ce efecte va avea asupră statului elen, câți străini caută un loc de muncă în România și câți imigranți găzduim, dar și despre transferul lui Latovlevici la echipa turcă Genclerbirligi.
Adevărul scrie despre manevrele la care recurg deținuții pentru a obține eliberarea condiționată. Una dintre metode prin care se scad 30 de zile din pedeapsă este scrierea unei cărți. În ultimele luni în România mai mulți deținuți celebri s-a trezit în centrul unui scandal de plagiat, după ce lucrările științifice publicate de ei au fost analizate de jurnaliști. Profesorii universitari sunt veriga cea mai importantă în lanţul de corupţie al scrierii de cărţi în penitenciare. Printr-un profesor universitar, afaceristul piteştean Cornel Penescu, condamnat în şapte dosare penale, s-a făcut autorul a patru cărţi de jurnalism. Cea care i-a dat recomandarea este Carmen Nicolescu, conferenţiar universitar doctor în jurnalism la Universitatea din Piteşti: „Mi s-a cerut o recomandare că sunt de acord ca domnul Penescu să scrie, dacă eu consider că e ok. Ştiam că a început nişte cursuri ceva pe la Româno-Americană, dar nu ştiu dacă le-a terminat. Am zis că e ok să scrie o lucrare ştiinţifică, că doar nu e un analfabet. Ce era să fac? Să-i dau eu examen, să-l testez?! El e răspunzător pe ce a scris, nu eu“.
Gândul arată cum Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) încearcă să redescopere oraşul vechi pentru toţi cei care au uitat să-l vadă, să-l simtă, să-l trăiască, iniţiind un număr important de proiecte de spirit, de cultură şi civism. Fondatorul asociației, Edmund Niculușcă povestește: Proiectul dedicat străzilor din Bucureşti, plimbărilor în sine prin oraş, le-am început acum şase ani, în 2010. Ne-am gândit că astfel de proiecte trebuie dedicate bucureştenilor. Atunci, oamenii aceştia nu-şi iubeau oraşul; nu se mândreau cu el. Iar ei, dincolo de istorie, ar fi fost necesar să fie seduşi de poveştile oraşului lor. Iar noi, de aici am plecat. Ne-am spus că bucureştenii trebuie să-şi cunoască oraşul, şi ca să-l cunoască şi îndrăgască trebuie să fie seduşi de poveştile lui”.
Evenimentul Zilei prezintă cum își petrec ultimele 48 de ore în penitenciare, deținuții celebrii care urmează să fie eliberați. Gigi Becali, Decebal Traian Remeș, Jean Pădureanu, Victor Babiuc, George Copos și Sorin Roșca Stănescu au fost puși recent în libertate condiționată. Astfel, Becali a a plâns și s-a rugat după ce a fost anunțat că va fi pus în libertate. Nuțu Cămătaru la prima eliberare, din 2010, s-a urcat pe un cal la Jilava și a plecat la trap până în Ferentari. De asemenea, este un obicei ca cei care pleacă ies din închisoare să le lase celorlalți deținuți din lucrurile lor. Astfel, Becali, Babiuc și Roșca Stănescu au lăsat o parte din îmbrăcăminte și alimente colegilor de celulă, dar și deținuților mai săraci din alte temnițe.
Capital arată că Grecia începe săptămâna cu băncile şi Bursa închisă în condițiile în care Banca Centrală Europeană (BCE) a îngheţat liniile de finanţare specială pentru sistemul bancar elen. Şeful Piraeus Bank afirmă că este singura măsură care poate preveni un colaps al sistemului financiar. “Este o zi foarte neagră pentru Grecia”, a declarat profesorul Nicholas Economides. Publicaţia elenă Kathimerini citată de Bloomberg menţionează că nu este exclus ca băncile să rămână închise până la referendumul din 5 iulie a.c. în care grecii vor fi consultaţi asupra căii de urmat în negocierile cu creditorii străini. ”Grecia va introduce controlul capitalului şi vaţine băncile închise după ce creditorii au refuzat să extindă programul de rostogolire a datoriilor, iar deponenţii stau la coadă pentru retragerea de cash”, transmite Reuters.
Ziarul Financiar arată că România a pierdut în criză 11 miliarde de euro din masa salarială anuală. Astfel, angajatorii români au plătit anul trecut salarii şi taxe aferente acestora în cuantum de 47 de miliarde de euro, cu 11 miliarde mai puţin faţă de anul 2008, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Pierderea a peste 400.000 de locuri de muncă în perioada 2008- 2013, scăderea unor salarii sau înlocuirea angajaţilor „scumpi“ cu personal fără experienţă au dus în declin un indicator care este folosit ca slogan pentru promovarea României în faţa investitorilor străini: forţa de muncă ieftină. „România iese în evidenţă în Europa Centrală şi de Est prin ocuparea redusă a forţei de muncă şi prin angajaţii cu salarii mici, de aceea masa salarială este redusă prin com-paraţie cu alte state. Competivitatea noastră este dată în primul rând pe componenta de preţ, însă această politică nu poate continua la nesfârşit, pentru că întotdeauna se vor găsi destinaţii mai ieftine din punctul de vedere al costurilor cu forţa de muncă“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Wall Street scrie despre câți străini caută un loc de muncă în România, dar și câți imigranți găzduim. Aproximativ 59.000 de straini din state terțe aveau drept de ședere în România la sfârșitul primului trimestru al acestui an. Principalele țări de origine sunt, conform informațiilor primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări, Moldova, Turcia și China. Numărul de imigranți veniți în România pentru a munci nu este foarte mare a€“ în 2014, au fost înregistrate 2.677 de cereri de autorizații de muncă, în timp ce în 2013 au fost înregistrate ceva mai puține a€“ 2.556. Principalele funcții pentru care au fost solicitate autorizații de muncă în anul 2014 au fost sudor, calculator preț cost, fotbalist profesionist, guvernantă, comisioner, lăcătuș construcții metalice și năvale și, în final, curățătoreasă.
Pro Sport prezintă un interviu cu Iasmin Latovlevici despre transferul la echipa Genclerbirligi. ”În primul rând vreau să spun că aveam nevoie de o schimbare, de a evolua în într-un campionat străin. M-am informat foarte mult la Bogdan (n.r. Bogdan Stancu, atacantul român de la Genclerbirligi) despre ceea ce o să găsesc la echipă. Şi Antal (n.r. Liviu Antal fotbalist legitimat la Genlerbirligi, dar împrumutat în ultimul sezon la Beitar Ierusalim) mi-a mai zis câte ceva. Merg la Ankara, totuşi capitala Turciei. Nu ştiu exact programul, pe aeroport voi fi preluat de turci şi ei mă vor informa totul despre programul echipei. Am avut oferte de la mai multe echipe, unele importante din Europa, dar nu vreau să le dau numele pentru că nu mai are rost acum. Turcii s-au mişcat mai repede, mi-au comunicat rapid ce salariu voi avea, nu am mai stat să aştept. Voi avea şi o stabilitate financiară timp de trei ani”, a explicat Latovevlici.
