În ziarele de miercuri, citim că islamul nu este o religie extremistă, ci una „confiscată” de mişcări extremiste şi că PNL l-au inclus pe Cătălin Predoiu în lista candidaților pentru Primăria Capitalei.
Din ziarul Adevărul aflăm că islamul nu este o religie extremistă, potrivit islamologul Marius Lazăr, cadru didactic la UBB Cluj. Însă, profesorul a explicat că islamul este „confiscat” de mişcări extremiste. „Acestea construiesc un proiect ideologic, politic, militant instrumentalizând şi reinterpretând teme religioase. De ce? Pentru că religia este o puternică sursă de autoritate în ţările arabe. Islamul permite interpetări foarte multe, temele Islamului sunt infinit de variate. Evident că omul de rând, musulmanul de rând este la fel de paşnic şi de domestic ca orice om din lumea asta. Nu Coranul, nu Hadith (spusele Profetului), nu sistemele juridice, nu Sharia sunt culpabile de faptul că diferiţi indivizi le dau interpretări particulare. Aşa cum nu poţi acuza creştinismul dacă o sectă creştină fundamentalistă asasinează pe cei care nu sunt creştini”, a spus specialistul.
În Evenimentul zilei citim că Alina Gorghiu și Vasile Blaga, în ultimele discuții privind finalizarea listei cu numelor ce vor fi testate într-un sondaj comandat special pentru București, au decis o mică modificare: Cătălin Predoiu va fi inclus pe lista candidaților pentru Primăria Capitalei.” Sursele liberale mi-au relatat faptul că includerea lui Cătălin Predoiu pe lista celor testați pentru Primăria Capitalei nu s-a făcut având și acceptul său, politicianul liberal urmând să afle în cursul zilei de astăzi de intenția partidului. Aceleași informații conduc la ipoteza unei manevre în interiorul partidului, fiind foarte clar că în ambele ipoteze – Cătălin Predoiu iese pe primul loc sau este devansat de vreunul dintre contracandidați – rolul său politic în fruntea guvernului din umbră este sfârșit! Acesta este de fapt motivul real al testării popularității sale în cursa pentru Primăria Capitalei. Cine-i va putea lua locul? Alina Gorghiu…”, au scris jurnaliştii.
Din ProSport afăm reacţia fostului antrenor al Stelei, Laurenţiu Reghecampf, legată de meciurile Stelei trucate la pariuri. „La meciul cu Sturm Graz l-am pierdut pe Lukasz Szukala înainte de meciul cu Ajax cu nasul rupt? N-am ce comenta pentru că nu mă interesa decât să îmi pregătesc meciurile şi să am jucătorii sănătoşi. Îmi aduc aminte că la meciul cu Sturm Graz am pierdut chiar doi jucători, nu doar pe Szukala. Nu mai ţin minte exact”, a spus Reghecampf, care a precizat că nu ştie cine a adus arbitrii. „Nu ştiu cine! Îi aduc cei din Turcia, cei care se ocupă de hoteluri, ei ştiu legăturile cu arbitri şi cu meciurile amicale. Nu mai ţin minte cine s-a ocupat de arbitri, mi se pare că Tony se ocupa de cantonamente. Antonios, cum îl cheamă? Grecul! Nici nu ştiu cum se procedează. În Austria făceam lista de jocuri şi federaţia îmi punea la dispoziţie arbitri. Dar nu ştiu cum se făcea în Turcia. Şi îţi dai seama că nu asta era problema mea, cine ne arbitrează”, a mai spus Laurenţiu Reghecampf.
Gândul prezintă cinci statistici economice despre România pe care Victor Ponta nu le va posta pe Facebook. Între acestea se numără faptul că numărul real de salariaţi din economie a scăzut. „În timp ce numărul angajaţilor oficiali raportaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), date preluate şi prezentate de către Ministerul Muncii pe site-ul oficial, a crescut cu 293.000 de persoane (până la 4,570 milioane), numărul efectiv de salariaţi din economie a scăzut cu 205.000 de persoane în ultimii trei ani şi jumătate. La finele primului trimestru din 2012 numărul total de salariaţi din economie era de 6,281 milioane de persoane în timp ce la finele trimestrului doi de anul acesta erau doar 6,076 milioane, conform datelor oficiale ale INS. Spre diferenţă de datele preluate de Ministerul Muncii, acestea din urmă includ, după cum se observă în “legendă” şi salariaţii care muncesc “la negru” şi pe cei din serviciile secrete (ale căror efective nu sunt publice) şi forţele armate. Deşi, evident, fiscalizarea locurilor de muncă, fenomen vizibil, este benefică (atât pentru bugetul statului cât şi pentru angajaţi) numărul efectiv al persoanelor din România care încasează un salariu (indiferent de sectorul de muncă – formal sau informal) a scăzut”, auscris jurnaliştii.
HotNews prezintă un interviu cu regizorii spectacolului de teatru-documentar, „Double Bind”, Alina Nelega şi Kincses Reka, despre relaţia interetnică dintre români şi maghiari. “Cred că în Ardeal ungurii și românii nu au fost niciodată egali. Cred că nu putem să vorbim despre multiculturalitate, ci despre interculturalitate. Acolo trebuie să tindem. Un copil român care studiază la liceu nu este egal cu un copil maghiar care studiază la liceu. Pur și simplu nu dau bacalaureatul la același număr de materii și este și inferioritate în același timp pentru că nu cunoaște cultură celui de lângă el. și așa cum spune Reka în monologul acela din librăria maghiară (din piesă Double Bînd-n.red.), poate că învățând limbă celuilalt, primești puțin din sufletul lui. Sigur că asta implică și faptul că ungurii din Ardeal sunt puțin români și asta cred că este foarte adevărat. Dar atunci ar trebui să existe o reciprocitate și românii din Ardeal să fie puțin unguri pentru că în felul acesta devenim puțin egali și putem comunică”, a spus Nelega.
Ziarul Financiar prezintă cele mai mari riscuri pentru finanţele României, identificate de Banca centrală – creditarea prea redusă a firmelor a ajuns un risc pentru stabilitatea financiară. Banca Naţională a publicat în premieră o hartă a riscurilor la adresa stabilităţii financiare în Raportul asupra Stabilităţii Financiare. „Păstrarea stabilităţii financiare nu este un moft, deoarece economia de piaţă nu poate să funcţioneze eficient, corect şi se prăbuşeşte în ultima instanţă dacă stabilitatea financiară nu este asigurată“ a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.Creditarea totală a reuşit cu greu să revină în luna august pe plus, aceasta fiind prima evoluţie anuală pozitivă din februarie 2013. Creşterea creditării a fost de doar 0,2% faţă de primele opt luni de anul trecut. Dinamica a fost influenţată de accelerarea împrumuturilor în lei cu 27%, la maximul istoric de 105 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută au scăzut cu 11%, la 108 mld. lei.În primele opt luni, băncile au dat credite noi pentru companii de doar 22 de miliarde de lei.
Wall Street prezintă un interviu cu presedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, care spune că întârzierea Master Planului pentru Transporturi, dar și lentoarea cu care investițiile se derulează în domeniul construcțiilor vor face că o mare parte din banii pe care Uniunea Europeană i-a alocat României pentru a dezvoltă sectorul infrastructurii să fie pierduți din fază de proiect inclusiv în exercițiul financiar 2014-2020. “Avem proiecte care au fost prelungite și care înregistrează probleme mari de finalizare. Nu înțelegem de ce autoritățile nu își asumă susținerea proiectelor, dar vedem atitudini și comportamente care nu vizează în niciun fel o organizare în acest sens. Ne pregătim să trecem peste o perioadă neagră, care ar putea fi marcată de o epidemie de insolvente”, a declarat Plosceanu.
