15.4 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: Cât alcool consumă românii și care este profilul băutorului înverșunat

REVISTA PRESEI: Cât alcool consumă românii și care este profilul băutorului înverșunat

În ziarele de joi citim despre cât de mult alcool consumă românii, referendumul din Grecia care va hotărâ viitorul țării, atacurile teroriste din ultimii 35 de ani, de ce nu își găsesc șomerii un loc de muncă, dar și despre pericolele la care se expun polițiștii. 

Adevărul prezintă cât de multă băutură consumă românii. Statisticile oficiale arată un consum mediu naţional mai mic de doi litri şi jumătate lunar pe persoană, reprezentând totalul cantităţilor de bere, vin, ţuică şi rachiuri naturale înregistrat în anul 2014. INS arată că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool, iar în Banat – cele mai mici. Astfel, cei mai aprigi băutori locuiesc la ţară, sunt agricultori (consumă peste 3 litri/lună/persoană) cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Oltenia sau Moldova. Sunt în majoritate bărbaţi şi preferă vinul.

Gândul scrie ce se va întâmpla dacă Grecia părăsește zona euro și ce vor vota grecii peste două zile la referendum. Alexis Tsipras este prins la mijloc: între cetăţenii care l-au votat şi cărora le-a promis că nu va introduce măsuri de austeritate şi între liderii europeni, care îi impun condiţii dure pentru un nou plan de salvare a Greciei. Sondajele de opinie arată cât de strâns este rezultatul. Primul studiu, realizat  de ProRata, în perioada 28-30 iunie, pe un eşantion de 1.200 de persoane, arată faptul că, înainte ca băncile să se închidă şi să izbucnească o criză a banilor lichizi, 57% dintre respondenţi ar fi votat “NU” la referendum, în timp ce “DA” ar fi răspuns doar 30%, iar 13% fiind indecişi. La scurt timp, întrebarea a fost repetată după ce băncile s-au închis. Iar noul sondal arată o scădere de 11 procente, un răspuns “NU” urmând a fi dat de 46%, iar 37% ar fi spus “DA”. Şi procentul indecişilor a crescut până la 17%.

Hotnews arată, printr-o hartă interactivă, unde au avut loc cele mai multe atacuri teroriste în ultimii 35 de ani.  Între anii 1978 și 2013 circa 121.000 de atacuri teroriste au avut loc pe glob. O nouă hartă interactivă de tip “heat map” arată utilizatorilor unde au avut loc atacurile în fiecare an, cum s-au concentrat incidentele pe anumite zone și cum s-au schimbat regiunile cele mai afectate de terorism de-a lungul celor 35 de ani. În plus, pe baza datelor colectate și analizate, aplicația interactivă poate încerca să prezică dacă ar putea avea loc un atac terorist în orice punct selectat de către utilizator și cine l-ar putea comite.  

Evenimentul Zilei scrie în ce pericol se află doi polițiști care au fost mușcați de un suspect. Astfel, aflăm că în ultimii zece ani mai mulți oameni ai legii au fost mușcați de cei pe care îi arestau, iar uneori suspecții erau bolnavi de SIDA sau hepatita C. Doi polițiști au fost mușcați de un șofer care circula fără permis. Mușcăturile au fost atât de puternice încât au avut nevoie de îngrijiri medicale. În urma acestui caz, unul dintre cei mai reprezentativi medici din MAI a declarat că mușcătura unui om poate fi mai periculoasă decât cea a unui câine: „Microbii transmiși de om la om sunt mult mai periculoși decât cei pe care îi transmite un câine”.

Capital arată de ce nu își găsesc șomerii un loc de muncă. Multe dintre persoanele aflate în prezent fără loc de muncă au fost disponibilizate de la instituţii sau companii de stat. După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, acestea beneficiază, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 36 din 2013, de un venit lunar de completare, acordat pentru o perioadă cuprinsă între 12 şi 24 de luni, în funcţie de vechime. Totodată, unii șomeri se întreabă dacă să se angajeze sau să continue să primească ajutor social. De multe ori, locuitorii din zonele rurale găsesc joburi pe salarii foarte mici, astfel încât „nu fac o mare afacere“ acceptându-le. „În numeroase cazuri, problema e mai dificilă decât pare la prima vedere. Sunt oameni care locuiesc la 20-30 de kilometri de oraşul unde găsesc de lucru. Scăzând din acest salariul primit cheltuielile cu transportul şi cu hainele pe care le uzează la locul de muncă, aceştia rămân cu mai puţin de jumătate, poate chiar un sfert din sumă“, a spus Constantin Turmac, proprietarul companiei de training şi consultanţă în management Compass Consulting. 

Ziarul Financiar scrie că După Fondul Proprietatea I, urmează Fondul Proprietatea II. Astfel,  în subterane ia amploare o nouă piaţă gri de despăgubiri în valoare de 3 miliarde de euro. În timp ce procurorii DNA îi anchetează pe samsarii retrocedărilor din anii 2005-2011, persoane influente acumulează acum puncte de despăgubiri pe care le vând apoi către trei fonduri străine de investiţii, ce acţionează după modelul fondului american Elliott la Fondul Proprietatea. Acum se coagulează noua bulă speculativă cu puncte, după cea a acţiunilor la FP. „Trei fonduri străine de investiţii sunt acum principalii cumpărători de pe piaţa gri a punctelor de despăgubiri. Punctele se tranzacţionează acum la preţuri de 30-40% din valoarea no­minală, iar de anul viitor punctele vor putea fi folosite pentru a cumpăra terenuri din fondul imobiliar naţional“, a spus Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri.

În Wall Street citim că în ultimii ani din ce în ce mai mulți străini vin în România pentru tratamente dentare. “O creștere anuală, între 15 și 20% de la an la an, în ultimii cinci ani, a străinilor care au apelat la seriviciile noastre, reprezintă unul dintre factorii care a contribuit la atingerea valorii de 4 milioane de euro a cifrei de afaceri, generată de clinicile pe care le conduc. Doar încasările din turismul dentar reprezentând 15% din această cifră”, afirmă Oana Taban, fondator și CEO al grupului de clinici dentare Dent Estet. Turismul dentar are un potențial imens în România, însă doar dacă este realizat la standarde internaționale și devine un punct de interes și pentru autorități, ca în țările cu tradiție în acest sens, a explicat Taban. 

La 18 ani de la înființare, Pro Sport a stat de vorbă cu 18 sportivi care au dezvăluit ce dorințe aveau atunci când au împlinit 18 ani. Mulţi sportivi ai României şi-au aniversat majoratul în cantonamente, alături de colegii de lot deveniţi prieteni şi alături de antrenorii care ţineau şi loc de părinţi. Admit că uneori tânjeau după scara blocului de acasă, prietenii de la scara B sau clasa C sau D. Dar toţi recunosc acum că le e dor de fiecare pală de vânt de la 18 ani. Gabriela Szabo povestește: “La 16 ani îmi doream să fiu cea mai bună atletă din lume şi îmi doream să împlinesc 18 ani pentru a-mi lua permis de conducere şi maşină. La 18 ani eram mult mai matură şi mi-am luat doar apartament”. Marius Niculae: ” Aveam ambiţii mari. Să câştig titlul cu Dinamo, să fiu titular la naţională şi apoi să mă transfer la un club mare.Pe atunci aveam o echipă superbă cu oameni deosebiţi si super fotbalişti, din nefericire acum a mai rămas foarte puţin din spiritul lui Dinamo, aici mă refer la fotbalişti. Galeria a rămas la fel!”

Cele mai citite

Jair Bolsonaro a stat două zile în ambasada Ungariei din Brasilia după ce i-a fost confiscat pașaportul

Fostul preşedinte de extremă-dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, a petrecut două nopţi la ambasada Ungariei din Brasilia luna trecută, la doar câteva zile după...

Poşta Română a obţinut un profit de 12 milioane de lei în 2023

Poşta Română a obţinut un profit de 12 milioane de lei în 2023, iar cifra de afaceri a ajuns la 1,6 miliarde de lei,...

Ciolacu: România va avea cea mai mare creştere economică din Europa în 2024

România va avea "cea mai mare" creştere economică din Europa anul acesta, bazată pe investiţii şi nu pe consum, a declarat, marţi, prim-ministrul Marcel...
Ultima oră
Pe aceeași temă