Din ziarele de vineri, aflăm care sunt cele zece lucruri mai puțin cunoscute despre Castelul Corvinilor, cum s-au bucurat copiii nevazători de la Centrul Neghiniță de un film, care sunt facilitățile Lafarge în România, dar și cum și-a salvat Chipciu, pe ultima sută, echipa în meciul cu Petrolul.
Ziarul Adevărul ne prezintă zece lucruri mai puţin cunoscute despre Castelul Corvinilor, din Hunedoara. Monumentul are o istorie de peste şase secole, iar în prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din România. Toptuși, puțini știu, spre exemplu, că voievodul Ioan de Hunedoara şi fiul său Matia Corvin au copilărit în castel. Un alt lucru, mai puțin cunoscut publicului larg are în vedere faptul că Arhitectul Ştefan Moller a condus lucrările de restaurare a monumentului în perioada 1907 – 1918. A cercetat, în amănunt, castelul şi a stabilt că în secolul XIII – XIV, cu mulţi ani înainte ca Ioan de Hunedoara să decidă transformarea castrului din Hunedoara într-un castel, că acesta era compus doar dintr-un zid de piatră în formă eliptică şi un turn donjon, folosit ca locuinţă a castelanului. Un alt lucru de menționat, din istoria castelui Corvinilor, este că acesta a fost cuprins de trei incendii mari. Cel mai mistuitor a avut loc în 13 aprilie 1854, la ora 23, fiind cauzat cel mai probabil de un trăznet. Incendiul a distrus acoperişul din şindrilă al castelului şi restul structurii din lemn, tocuri de uşă, geamuri, grinzile de susţinere ale plafoanelor din lemn şi ale scărilor de lemn care predominaseră până atunci în castel.
Evenimentul Zilei ne vorbește despre copiii nevăzători de la Centrul Neghiniță, care descoperă lumea cu ajutorul Internetului. Astfel, cei care nu văd au propria strategie în a „urmări” un filmuleț rulat cu ajutorul videoproiectului. Asociația Jurnaliștilor Civici (AJC) le-a oferit micuților un videoproiector și, astfel, copiii au aflat, fie doar cu urechile, fie și cu ochii (în cazul celor care nu și-au pierdut de tot simțul văzului) mai multe lucruri despre campania „O şansă copiilor de la ţară”, acţiunile acesteia şi multe alte lucruri care i-au înveselit. Centrul a mai primit din partea organizaţiei AJC câteva laptopuri şi un router wireless, menite să creeze copiilor condiţii de studiu mult mai bune, să-i sprijine pe profesori să lucreze mai bine cu micuții, grație porții deschise spre Internet. Copilașii loviți de soartă au avut parte și de un adevărat concert de chitară, ținut de Cătălin Josan. Micuții și-au depășit, rând pe rând, timiditatea și au sfârșit prin a-l acompania pe interpret.
Capital.ro ne spune că facilităţile de producţie deţinute de Lafarge în România au jucat un rol important în decizia de achiziţie luată de grupul irlandez CRH, care s-a angajat să preia toate activele ce stau în calea fuziunii dintre Holcim şi Lafarge, consideră Costin Borc, CEO-ul Lafarge România. În urma vânzării către CRH, Lafarge România îşi va schimba numele, însă şeful companiei nu a putut spune care va fi acesta. CRH a anunţat că va plăti 6,5 mld. euro pe activele scoase la vânzare de Lafarge şi Holcim la nivel global, din care peste 500 mil. euro reprezintă valoarea facilităţilor de producţie din România, potrivit estimărilor Capital. CRH va achiziţiona în România toate cele opt firme în care Lafarge are participaţii, care au circa 1.000 de angajaţi şi care gestionează cele două fabrici de ciment de la Medgidia şi Hoghiz, staţia de măcinare de la Târgu-Jiu, cele 16 staţii de betoane şi cele 16 cariere şi balastiere. Tranzacţia include şi brandurile Multibat şi Romcim.
Gandul.info a realizat o analiză pentru a vedea câţi ani ar trebui să economisească președintele României, premierul, un medic, dar și un profesor, în scenariul – nerealist – în care ar reuşi să-şi pună tot salariul deoparte, pentru a se muta într-o casă de 170 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei. Astfel, preşedintele României şi-ar putea cumpăra o casă în Pipera dacă ar economisi tot salariul său timp de aproape 10 ani, de şase ori mai repede decât un chelner sau un recepţioner care ar avea nevoie de 59 de ani pentru a plăti o casă cu patru camere în nordul Capitalei, reiese din calculele Gândul pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale portalurilor de imobiliare. Un medic la stat sau un profesor ar avea nevoie de peste 40 de ani pentru a se bucura de o casă cu o suprafaţă de 170 de metri pătraţi în Pipera. Calculele au ţinut cont de un preţ mediu de 1.000 de euro pe metru pătrat şi un curs mediu de schimb de 4,42 lei/euro. Totodată, nu au fost incluse eventuale creşteri salariale faţă de nivelul înregistrat la finele anului trecut.
Hotnews.ro ne explică că ponderea costurilor de operare a rețelelor electrice în prețul total al energiei plătite de populație este uriașa, fapt confirmat de două rapoarte prezentate în această săptămâna, unul realizat de BCR, iar celălalt de Consiliul Concurenței. Sunt bani care se duc la distribuitori și transportator (Transelectrica), aceștia profitând de monopolul natural pe piață și de faptul că au o activitate reglementată. Și chiar dacă la nivelul de trăi, România se situează printre ultimele locuri în UE, la cheltuielile cu transportul și distribuția se află printre primele. Studiul BCR arată că tarifele de distribuție și furnizare reprezintă 49% din prețul energiei plătite de consumatorii casnici, iar transportul 5%. În schimb, investigația de piață realizată de Consiliul Concurenței arată că ponderea costurilor de operare a rețelelor era la nivelul anului 2013 de 58%, exceptând taxele. Culmea este că tot distribuitorii sunt cei nemulțumiți. Aceștia vor să dea în judecată reglementatorul de energie pentru că le-a redus pentru 2015 rată reglementată a rentabilității de la 8,5% la 7,7%.
Din Prosport aflăm cum Chipciu a salvat Steaua, în ultimele minute ale meciului cu Petrolul. Petrolul a pierdut printre degete victoria în prima manşă cu FCSB, după ce a condus cu 1-0, gol Tchite, încă de la pauză, s-a văzut egalată în ultimele secunde de Chipciu (90+4). Echipa lui Gigi Becali nu se regăseşte în acest început de an. În afară de o victorie clară în Cupa Ligii, cu Astra, FCSB nu reuşeşte să se ridice la nivelul arătat în turul campionatului. Ar fi fost nevoie de mai mult din partea patronului. Becali ar fi trebuit să folosească bani din conturile echipei pentru a-şi întări formaţia după plecările lui Sănmărtean, Szukala şi Keşeru. Nu să plombeze cu jucători care nu făceau mare brânză nici la echipele de unde au fost luaţi. Mohamed Tchite, spre exemplu, atacantul adus în această iarnă de Petrolul, s-a dovedit o achiziţie mai bună decât toate transferurile conducerii din Ghencea. Iar în meciul de joi seara, din semifinalele Cupei României, doar ghinionul a făcut ca ploieştenii să scape printre degete victoria, scor 1-1. Un gol egalizator venit din partea lui Chipciu în ultimele secunde urcă Steaua aproape de finala Cupei.
