În ziarele de miercuri citim despre scandalul de la RADET și despre ce se ascunde în spatele lui, dar și despre Statutul Elevului, pe care aceștia îl propun Ministerului Educației.
Ziarul Adevărul anunță că elevii şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei vor discuta „Statutul Elevului“ care va face parte din noua lege a Educaţiei. Printre altele, elevii cer să nu le mai fie confiscate bunurile la şcoală, citând articolul din Constituţie care spune că „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată“. În plus, ei mai solicită dreptul de a da feedback profesorilor pentru calitatea predării şi dreptul de a-şi contesta notele.
De asemenea, elevii mai vor să aibă asigurat dreptul de reuniune şi protest chiar în şcoală, dar şi ocazia să li se asigure dreptul la educaţie în spital în cazul în care suferă de o boală care necesită spitalizare îndelungată. Elevii mai vor să beneficieze de educaţie diferenţiată. De exemplu, elevii foarte buni vor să poată promova doi ani şcolari într-un singur an, vor să înveţe în săli cu un număr adecvat de elevi (cel mult 25 de copii) şi mai vor să fie informaţi cu cel puţin trei zile înaintea unei lucrări scrise. În plus, ei vor să primească rezultatele evaluărilor în maximum 10 zile lucrătoare de la data la care au susţinut testele.
În draft mai este trecut dreptul de a beneficia de educaţie în limba maternă sau într-o limbă străină (clasele bilingve), un lucru necesar într-o lume unde nu mai poţi trăi fără să ştii cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională.
HotNews informează despre mai multe soluții pentru a stopa valul de "scriitori" din pușcării, autorii unor "opere științifice" pe bandă rulantă. Deținuții reușesc astfel să reducă zilele de inchisoare. O asemenea soluție ar putea face inutilă munca celor aproape 200 de pușcăriași care deja au scris 400 de cărți și speră într-o reducere de pedeapsă, au explicat pentru HotNews.ro experți în drept. Potrivit acestora, o sesizare la Curtea Constitutionala a articolului din legea executării pedepselor, care prevede o scurtare cu 30 de zile a pedepsei în cazul scrierii unor cărți, ar putea fi aprobată din cauza caracterului imprevizibil al legii și a lipsei de proceduri clare în stabilirea "caracterului științific".
Alte două posibilități sunt modificarea legii prin Ordonanță de Urgență sau prin proiect de lege, însă noile reguli ar dispune doar pentru viitor iar cei 200 de "scriitori" ar putea profita acum de opera lor știintifică.
Potrivit legii de executare a pedepselor, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate. În prezent, decizia de reducere a pedepsei o ia o comisie din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, dar legea nu prevede clar cine stabilește dacă o anumită carte are caracter stiintific sau nu, criteriile care trebuie indeplinite sau editurile acceptate. In prezent, titlul de caracter știintific este acordat în mod arbirar unor carti cu conținut îndoielnic, unele fiind plagiate, iar tirajul este integral cumpărat de autor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra autenticității lucrării.
Potrivit specialiștilor consultati de HotNews.ro, sesizarea la Curtea Constitutionala se poate face fie de procurori, fie de un judecator care poate sesiza articolul la Curtea Constituțională. Caracterul discriminatoriu al legii a fost sesizat inclusiv de ministrul justiției, Raluca Prună, într-un interviu pentru HotNews.ro: "Pentru că legea, așa cum este ea acum, discrimineaza intre cel care scrie in penitenciar o carte si cel care, de exemplu, canta foarte frumos, sculpteaza foarte frumos, picteaza foarte bine. Deci, oameni care fac alte activitati prin care dovedesc ca s-au indreptat in cursul executarii pedepsei, se face aceasta distinctie."
Ziarul Evenimentul Zilei relatează despre scandalul de la RADET și despre implicațiile sale politice. Liberalii numiți în urmă cu 10 luni la conducerea RADET, urmare a unei înțelegeri politice dintre Vanghelie și Atanasiu, nu reușesc să rezolve marile probleme ale Regiei,spune ziarul.
Întreaga conducere a RADET, aflată în funcţie din luna februarie a anului 2015, a fost rezultatul unui joc politic dintre liderul PNL Teodor Atanasiu, pe atunci șef al liberalilor la București, și primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie -în funcție la acea vreme-, potrivit unor surse din Consiliul General. De atunci au trecut 10 luni şi, deşi problemele RADET-ELCEN se acutizează, datoriile şi penalităţile cresc de la zi la zi, actuala conducere nu a venit cu un plan de restructurare şi reformare a companiei pentru că nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru astfel de măsuri.
Mai exact, în februarie 2015, Consiliul de Administraţie al RADET – aflat încă în funcţie- a fost înlocuit integral cu oamenii PNL. Acesta îi are în componenţă pe Gabriel Dumitraşcu, Alin Clipu, Antonel Tănase, Andreea Miu şi Marian Agiu.
În urmă cu doar câteva săptămâni, actualul director general al RADET, Valentin Vițalariu, spunea că au fost luate „măsurile necesare astfel încât să nu avem probleme în niciun cartier cu furnizarea agentului termic pentru încălzire și apă caldă”. „Tot ce depinde de noi este făcut și tot ce va fi făcut va fi realizat cu profesionalism”, spunea Viţalariu.
Ziarul Gândul prezintă o analiză despre situația forței de muncă în România și despre nivelul salariilor. Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, câştigul mediu net va fi în acest an în Capitală de 2.813 lei. Bucureştiul are şi cei mai mulţi angajaţi din ţară, atât numeric – 865.600, cât şi din punct de vedere al procentului reprezentat de salariaţi în populaţia activă 78,3%. Locul din România unde se va câştiga cel mai puţin în 2016 va fi judeţul Harghita, cu un salariu mediu net estimat de 1.317 lei.
Ziarul Financiar scrie despre ceea ce consideră a fi cea mai mare problemă economică a României – dezastrul plecărilor în străinătate. Potrivit acestei surse, fenomenul a produs o pagubă de un miliard de euro în anul 2015.
Revista Capital prezintă un interviu cu ministrul Transporturilor, Dan Costescu. Potrivit acestuia, Compania de Autostrăzi, CNADNR, va fi descentralizată. Reorganizarea este necesară întrucât unitățile de implementare sunt acum definite la nivel central, iar angajații se duc o dată la trei-patru săptămâni pe șantier. Aceste unități trebuie împinse spre teritoriu și făcute la nivel regional, spune ministrul. Specialiștii trebuie să fie cel mult la 50-60 km de șantier și să supravegheze cu adevărat lucrările. Trebuie să regândim modul de monitorizare a proiectelor, pentru că, acum, la CNADNR nu se face monitorizare la nivel de proiecte cu indicatori.
