Uruguay
Antrenor: Oscar Washington Tabarez
Jucători cheie: Luis Suarez, Edinson Cavani, Diego Lugano, Fernando Muslera
Palmares: CM 1930 Uruguay, CM 1950 Brazilia (campioană mondială); Olimpiadă 1924 Paris, Olimpiadă 1928 Amsterdam (aur olimpic)
Foști jucători: Hector Scarone, Angel Romano, Alvaro Recoba, Ladislao Mazurkiewicz
Uruguay, campioana surprinzătoare a Americii de Sud
Uruguay-ul este una dintre cele mai surprinzătoare țări din lume atunci când vine vorba de fotbal. Cu toate că are o populație de nici 4 milioane de locuitori este are cea mai de succes națională de fotbal din Copa America, cu 15 titluri depășind Brazilia sau Argentina. De asemeni țara sud-americană este și prima campioană mondială.
Până să devină puteri mondiale în fotbal Brazilia și Argentina, la începuturile Cupei Mondiale erau două mari echipe Uruguay și Italia. Cu toate acestea cele două nu s-au întâlnit la niciuna dintre primele ediții ale Cupei.
După ce reușea să câștige de două ori aurul olimpic în anii ’20, Uruguay a fost desemnată să organizeze primul turneu de Cupă Mondială. În faza grupelor a nimerit chiar în grupă cu România, care se putea mândri cu participarea la primul turneu mondial, acolo unde doar 4 statel europene și-au trimis reprezentativele. După ce România trecea în primul meci de Peru, scor 3-1, a venit rândul Uruguay-ului să-i învingă pe peruani, cu scorul de 1-0. Ultimul meci al grupei dintre Uruguay și România a doborât recordul de asistență la un meci de fotbal, cu circa 80.000 de persoane în tribune. Doar finala avea să depășească acest record.
România, susținută puternic de regele Carol al II-lea, cu toate că a debutat cu un succes mare la turneul mondial, nu a făcut față presiunii uriașe de pe Estadio Centenario, mai ales că Uruguay-ul celebra un secol de la adoptarea Constituției. Cunoscuți pentru un stil de joc rapid, cu pase scurte, un precursor al stilului de joc impus de Ajax în a dua jumătate a secolului, Uruguay-ul a copleșit naționala tricoloră în din startul partidei. În minutul 24 era deja 2-0, ca până în minutul 35 Uruguay să încheie tabela, scor 4-0. O partidă dezechilibrată, cu toate golurile înscrise în prima parte a jocului, meciul cu România le-a dat curaj sud-americanilor să spere la titlu.
În următoarea fază a competiției, în semifinale, Uruguay a învins, din nou un scor covârșitor, 6-1, Iugoslavia. Finala cu Argentina, câștigată de uruguayeni cu 4-2 a deținut mult timp recordul de audiență, cu peste 90.000 de spectatori, până la următoarea finală câștigată de reprezentativa Uruguay-ului, cea din ’50.
Uruguay avea cei mai fanatici suporteri din lume, întreaga țară trăind pentru fotbal pe perioada turneului final. Totuși din cauza unor neînțelegeri în cadrul FIFA pe tema organizării Cupe Mondiale, Uruguay nu a mai participat la următoarele două ediții, care au fost câștigate de Italia, cealaltă putere mondială a primei jumătăți din secolul trecut.
Al doilea turneu câștigat de uruguayeni, cel organizat în 1950, în Brazilia, a fost unul al recordurilor, rămânând în istorie cu meciul care încă mai deține recordul de audiență, finala, cu 173.850 spectatori, la care se mai adaugă circa 35.000 de persoane care ar fi avut acces fără bilet, potrivit arhivelor brazilienilor.
Turneul a început senzațional pentru Uruguay, echipa învingând în unicul meci al grupei sale naționala Boliviei, scor 8-0. Deoarece Franța s-a retras de la acest turneu, partida nu a mai fost disputată, astfel că Uruguay-ul s-a calificat direct în faza a doua, totodată cea finală, a Cupei, disputată sub forma unei grupe cu 4 echipe. Brazilia învingea în primele meciuri ale grupei finale, la scor, Suedia și Spania, meciuri în care a primit doar 2 goluri și a înscris 13. Uruguay avea doar un punct, în urma remizei cu Spania, însă a intrat în cărți pentru titlu după victoria contra Suediei, scor 3-2.
Ultimul meci al grupei a fost practic finala Cupei Mondiale. Cel mai mare stadion din lume, Maracana, gemea de suporteri, mai ales fani ai brazilienilor care începuseră fiesta cu câteva zile înainte. Brazilia, după cum era de așteptat, a deschis scorul în minutul 47 prin Friaca, iar suporterii se pregăteau deja pentru sărbătoare. Însă Uruguay-ul și-a revenit și a reușit chiar să înscrie două goluri, spre uluirea tuturor suporterilor. Fenomenala națională a Braziliei, care învingea Suedia cu 7-1, a fost surprinsă de jocul excelent al adversarilor, cu pase rapide și foarte precise și s-a văzut pusă în situația de pierde în fața unui oraș întreg, pe propriul stadion. Nimic nu mai putea fi făcut, uruguayenii reușind cu puțină șansă să țină de scor în ultimele zece minute ale jocului. Scorul final, 2-1 pentru Uruguay, a fost cel mai mare șoc din istoria fotbalului brazilian.
Campioana mondială a acelor vremuri a intrat pe o pantă descendentă, iar până în 1974 a mai prins doar două semifinale, după care, la următoarele două turnee, nici măcar nu s-a mai calificat la Cupa Mondială. După o revenire, în 2002, în faza grupelor și o semifinală disputată, în 2010, împotriva Olanderi, scor 2-3, naționala Uruguay-ului a revenit pe prima scenă a fotbalului mondial, iar speranțele pentru turneul din acest an sunt din foarte ridicate.
Dacă Edison Cavani este marea vedetă a lotului actual, Luis Suarez a cunoscut o creșetere de formă fenonmenală în ultimul sezon, practic succesul lui Liverpool, la doar 4 etape de câștigarea Premier League, legându-se exclusiv de jucătorul uruguayan.
