Luni e bărbat și ține cheia de la cea dintâi poartă a cerului. E începătorul obștei, e bun pentru toate cele de început. Luni e a Sfinților Arhangheli, cari iau sufletele și dau sufletele. Când cineva a leșinat, ei dau sufletele înapoi. Luni e ziua cea mai curată.
Când mori, mergi mai întâi la Sfântul Luni și te întreabă dacă i-ai postit ziua. Dacă i-ai purtat cinstea, te ia sub scutul lui, de nu, te trimite la alții. Dacă dai sâmbătă pomană, Sfântul Luni împarte.
Luni să postești pentru viață și o să ai zile lungi; e de mare ajutor pentru noroc și orice, pentru sănătate la om și la vite, dar, de se înfruptă, omul se îmbolnăvește. Cine postește lunea va avea noroc și i se îndeplinește orice dorință.
Pânza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Semănatul să se înceapă lunea sau joia, în zori, ca orice lucru însemnat pe care îl face omul.
Cere lunea împrumut, ca să ai noroc la căpătuială. Cum îți merge lunea, îți merge toată săptămâna, și mai ales lunea cea dintâi, de la începutul lunii. Tot lucrul ce se începe lunea merge bine, cu spor, ușor și ține mult, e trainic. Când ți-a intrat lunea în casă un om cu noroc, îți merge ca din apă, da când ți-a intrat unul fără noroc, sărăcești și flămânzești. De primești bani lunea, e semn bun. Luni nu se dă focul din casă până nu capeți ceva în casă, că-ți dai norocul.
Lunea se ține pentru ochi, pentru vederi. Luni dimineața, până la răsăritul soarelui nu se lucrează, că se cheamă că e tot duminica. Nu se lucrează până nu vezi urmă de vită înaintea casei, că atunci se cheamă că e târzior.
Lunea nu se mănâncă frupt, pățești ceva și pentru vite îi rău de dihănii. Lunea nu e bine să te speli cu apă rămasă prin vase de duminica. Dacă faci lăutoare ori speli cămăși lunea, ai să te îmbolnăvești de râie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de purici nu te vei mântui. Bărbatul sau femeia care își spală capul într-o luni o să rămână vaduv(ă).
Când îi pune cloșca lunea, îți scoate numai cucoșei. Să nu dai lunea gunoiul afară căci se împrăștie găinile și ți le mănâncă uliul. Să nu numeri lunea paserile, că-ți mor de boală ori îți pier. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite.
E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămâna. Să nu-ți tai unghiile lunea, marțea și vinerea, că uiți unde pui ceva, nu mai ții minte.
În genere, pentru lecuit, babele descântă în zilele de post sau de sec (lunea, miercurea și vinerea), ca să sece boala. Ziua e ziua vrăjilor, de aceea femeile nu se duc una la alta. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminică seara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, când copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i se dea să mănânce.
Dacă începe lunea să plouă, plouă o săptămână. Dacă începe joia, ține două săptămâni.
Luni seara se ține șezătoare.
