Oradea a devenit membru într-una dintre cele mai prestigioase asociații ale orașelor care păstrează elemente de valoare ale patrimoniului Art Nouveau.
Este vorba de un curent artistic care a început să se afirme din anii 1880 și care a continuat să producă monumente valoroase până în preajma primului război mondial. Monumentele orădene caracteristice pentru această mișcare artistică, ce s-a impus în Europa și în America de Nord, vor fi promovate prin intermediul Rețelei Orașelor Art Nouveau European Route.
Deja, revista internațională coupDefauet a dedicat un amplu reportaj capitalei Crișanei și a lăudat implicarea Fundației pentru Protejarea Monumentelor Istorice în păstrarea patrimoniului construit din Oradea.
Comunitatea orădeană nu va beneficia doar de vizibilitate internațională, ci și de sprijin concret din partea unor specialiști care au acumulat deja experiență în renovarea altor monumente caracteristice perioadei Art Nouveau și care vor putea oferi consultanța necesară în procesul de restaurare a monumentelor orădene.
Unele dintre aceste monumente vor putea fi reabilitate cu ajutorul unor finanțări nerambursabile, oferite fie prin intermediul programelor Uniunii Europene, fie ca urmare a alocărilor unor entități precum Guvernul Regal al Norvegiei. Rețeaua internațională a orașelor care și-au conservat patrimoniul Art Nouveau mai include comunități precum Barcelona, Bruxelles, Budapesta, Glasgow, Viena, Nancy sau Riga.
”Includerea orașului nostru în această rețea este un lucru foarte bun, deoarece va stimula interesul comunității pentru patrimoniul local, care este deosebit de valoros”, spune expertul în artă Artur Szakats.
Stilul vienez, adoptat la Oradea
Cele mai reprezentative clădiri din Oradea realizate în stilul Art Nouveau au adoptat unul dintre curentele acestei mișcări artistice. Este vorba de stilul Secession, care a apărut la Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar, apoi s-a răspândit rapid în toată Europa Centrală. În Oradea, există unele dintre cele mai valoroase monumente din lume caracteristice stilului Secession. Un exemplu în acest sens este Palatul Vulturul Negru. Acesta a fost construit, în perioada 1907 – 1908, de către arhitecții orădeni Marcell Komor și Dezso Jakob. Palatul are un parter înalt și patru etaje. Între cele două mari corpuri de clădire se află un pasaj acoperit cu sticlă, care conferă, împreună cu vitraliile realizate într-o manieră spectaculoasă, un farmec aparte întregului ansamblu. Poate cel mai cunoscut vitraliu din acest ansamblu este cel care a devenit un adevărat blazon al palatului și care reprezintă un vultur negru. Acest vitraliu a fost confecționat în anul 1909, în atelierul artizanului orădean Neumann.
În prezent, Palatul Vulturul Negru adăpostește numeroase cluburi, cafenele și restaurante foarte șic, precum și spații de cazare, birouri și spații comerciale. Un alt exemplu interesant al stilului Secession transplantat cu mare succes de pe malurile Dunării pe cele ale Crișului este Palatul Maskovits. Acesta a fost construit, în anul 1905, după planurile arhitectului Kalman Rinanoczy. Aceste monumente, la fel ca și palatele orădene Stern sau Ulmann, sunt caracteristice pentru exuberanța artistică a Art Nouveau, care a reprezentat un adevărat preludiu al modernismului secolului XX. Experții în artă spun că momentele culminante ale curentului Art Nouveau au fost reprezentate de Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 și de Expoziția de la Torino, din anul 1902.
