20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSportAtletism"Sovieticii l-au decorat cu ordinul Pobeda, apoi l-au forţat să abdice"

“Sovieticii l-au decorat cu ordinul Pobeda, apoi l-au forţat să abdice”

Participanţii la evenimentele din 30 decembrie 1947 consideră că regele României avea de ales, dar între a fi ucis şi a fi detronat.

Oamenii care au trăit abdicarea Regelui Mihai I de pe tronul României au amintiri încă vii despre acel moment, pe care l-au perceput drept un eveniment şocant. Pentru cei mai mulţi dintre ei, abdicarea Majestăţii Sale nu a fost un act de trădare, ci un eveniment forţat de şantajul sovieticilor. Cei mai mulţi dintre ei spun că Regele Mihai I avea de ales între martiraj şi renun¬ţarea la tron.

Tancurile şi studenţii

Doctorul Ioan Boilă este nepotul lui Iuliu Maniu şi a trecut, alături de fratele său, fostul senator PNŢCD Matei Boilă, prin temniţele comuniste. Pentru el, abdicarea Regelui Mihai I a fost un act provocat de presiunea sovieticilor. „Eu nu fac comentarii legate de persoane sau de opinii, însă nu pot să fiu de acord cu părerea domnului preşedinte, conform căruia abdicarea Regelui Mihai I ar fi fost un act de trădare. Atunci, noi ştiam două lucruri legate de acest subiect. Primul este acela că Palatul Regal a fost înconjurat de tancuri sovietice, în momentul în care comuniştii au cerut abdicarea. Cel de-al doilea lucru este că erau arestaţi foarte mulţi studenţi, cred că 1.000 de studenţi. Iar regele a fost ameninţat că aceşti studenţi vor dispărea dacă nu va semna abdicarea. Aşadar, toată lumea a înţeles că abdicarea a fost un act impus de ocupanţii sovietici, nu un act de trădare”, a spus doctorul Ioan Boilă. Nepotul lui Iuliu Maniu mai spune că „regele, ca să rămână în istorie, putea să îşi pună în balanţă viaţa. Nu a făcut acest lucru, deci nu a fost un martir, nu a fost un erou în acel moment, dar, categoric, nu a fost un trădător”.

Tot doctorul Ioan Boilă a mai remarcat faptul că sovieticii mai întâi l-au decorat pe rege cu Ordinul Pobeda (Victoria), cel mai înalt ordin al Uniunii Sovietice, apoi l-au forţat abdice. Ioan Boilă a mai spus că „Parlamentul care a votat actul abdicării era un Parlament al hoţilor, format printr-o fraudă recunoscută şi admisă de toată lumea. Deci, din punct de vedere legal, abdicarea este nulă, iar regele este încă rege. Însă, din păcate, ca urmare a unei manipulări susţinute, cei mai mulţi dintre români au ajuns să prefere republica în locul monarhiei”.

„Era un lucru impus de Groza”

Şi în comunitatea maghiară abdicarea Regelui Mihai I a avut un ecou puternic. Jurnalistul Ferenc Csomofay era adolescent atunci când s-a petrecut acest eveniment. El îşi aminteşte mai ales supărarea tatălui său, care era unul dintre şefii rafinăriei Astra Română.

„Pe atunci, tatăl meu locuia mai mult în Bucureşti. Îmi amintesc supărarea lui atunci când s-a produs abdicarea regelui, pentru că ştiam că era un lucru impus”, a spus jurnalistul de origine maghiară. „Toţi ştiam că regele a fost obligat să abdice de către Petru Groza, premierul comunist de atunci”, îşi aminteşte Ferenc Csomofay. El spune că toţi oamenii, inclusiv adolescenţii, ştiau că regele a abdicat ca urmare a presiunilor comuniştilor, iar actul renunţării la tron nu a fost unul de trădare.

„Pentru mine, ca tânăr, era la fel dacă aveam un rege sau altul, trebuia să îi respectăm la fel. Tatăl meu mi-a explicat că, datorită contextului internaţional, anumite lucruri trebuie să se schimbe, dar tot el era de părere că, dacă trebuie să se întâmple anumite schimbări, măcar ele ar fi trebuit să se întâmple cu demnitate, cu respectarea regelui”, a mai spus jurnalistul Ferenc Csomofay. De asemenea, el îşi mai aminteşte că opinia unanimă a fost aceea că Regele Mihai a fost o figură importantă, care a făcut lucruri importante pentru reinstaurarea păcii după cel de-al doilea război mondial. „A primit şi Ordinul Pobeda al Uniunii Sovietice. Dacă nu ar fi meritat acel ordin, cu siguranţă că Stalin nu i l-ar fi dat.”

„Toate fetele am fost foarte triste atunci”

Pentru unele dintre tinerele domnişoare din acea vreme, abdicarea Regelui Mihai I a fost o adevărată tragedie. Viorica Roşca era „domnişoară de pension”. Educată într-un liceu de fete din Elveţia, ea provine dintr-o bogată familie de comercianţi de origine aromână, stabiliţi în Transilvania. „Pe atunci, toate prietenele mele erau îndrăgostite de rege. Era un tânăr foarte frumos, avea vreo 26 de ani în momentul abdicării. Toate fetele am fost foarte triste atunci când Majestatea Sa a fost nevoită să plece. Dacă s-ar pune problema revenirii monarhiei, aş fi foarte încântată, pentru că ar fi un lucru foarte bun pentru această ţară. Un rege uneşte, nu dezbină. Iar României i-a mers cel mai bine în perioada în care era regat”, spune Viorica Roşca.

Ea îşi mai aminteşte că, atunci când regele a plecat din ţară, toată lumea era tristă, doar comuniştii se bucurau. „Regele era mai mult decât un simbol, a fost un adevărat om de stat, care a reuşit să salveze România. Dacă nu era el, dacă nu erau Brătienii, Maniu ori Mihalache, România ar fi ajuns o nouă republică sovietică. Aşa, am fost ocupaţi de sovietici, dar nu am fost efectiv incluşi în URSS. Iar acest lucru a însemnat totuşi puţin mai multă libertate decât aveau cei din republicile unionale”, mai spune femeia, care acum este profesoară pensionară.

O opinie asemănătoare o are şi generalul Gheorghe Dragomir, în vârstă de 96 de ani. „În ultima vreme m-am tot gândit la acele evenimente. Sunt foarte multe semne de întrebare, foarte multe lucruri, şi pozitive, şi negative, care trebuie lămurite. Eu aş recomanda istoricilor din România interesaţi de acele evenimente să se adune într-un colocviu, să le discute şi să încearcă să le lămurească. Mai întâi ar trebui lămurite evenimentele legate de 23 august. Au trădat sau au fost trădate trupele din Moldova atunci când ruşii au intrat ca în brânză, iar frontul nostru a fost dat peste cap? De asemenea, ar trebui lămurit şi momentul în care regele a acceptat cererea, ultimatumul lui Vîşinski, aceea de a-l instala premier pe Petru Groza. Ar fi putut, oare, Regele Mihai să evite un asemenea premier? Greu de spus… Iar abdicarea ridică noi semne de întrebare”, a spus generalul Gheorghe Dragomir.

El mai spus că „şi Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit să abdice sub amenin¬ţarea pistolului, forţat de un grup de ofiţeri rebeli. Poate să spună cineva că acela a fost un act de trădare? Nu poate să susţină nimeni acest lucru”, mai afirmă generalul Dragomir. Pe de altă parte, el mai remarcă faptul că, dacă Regele Mihai s-ar fi opus sovieticilor, „ar fi ajuns un martir, iar acum i s-ar fi închinat toată lumea”. De asemenea, generalul Gheorghe Dragomir mai spune că „atunci, am judecat lucrurile pragmatic, în sensul în care regele Mihai nu prea avea ce să facă. Acum, dacă stau mai bine şi mă gândesc, oare nu ar fi trebuit ca onoarea sa de rege să îl forţeze să accepte martirajul? Nu ar fi avut, în nici un caz, posibilitatea de a schimba cursul istoriei, chiar dacă ar fi fost împuşcat de Petru Groza. Asta era alternativa regelui: să fie împuşcat sau să abdice. Poate că ar fi fost mai bine pentru România dacă ar fi acceptat să piară de mâna lui Petru Groza, dar nimeni nu poate să spună cu certitudine acest lucru. O astfel de situaţie, să accepte sacrificiul, ar fi fost la modă acum două secole, când oamenii se băteau în duel dacă erau jigniţi, nu era un gest în ton cu secolul XX”, mai afirmă generalul Gheorghe Dragomir.

Practic, toţi cei care au trăit acele evenimente şi cu care au stat de vorbă reporterii RL sunt de acord că Regele Mihai I de România nu poate fi acuzat de trădare. Chiar dacă părerile asupra conduitei pe care ar fi trebuit să o urmeze monarhul de atunci al României sunt împărţite, oamenii sunt de acord într-o privinţă. Şi anume, faptul că abdicarea a fost un act forţat, săvârşit sub ameninţarea armelor, şi o urmare directă a ocupării României de către armata sovietică.

Lanţul evenimentelor

Între 1940 şi 1947, istoria României s-a scurs între două abdicări. În septembrie 1940, regele Carol al II-lea a fost nevoit să renunţe la tron, după ce România pierduse Ardealul de Nord, Basarabia, Bucovina de Nord şi era pe cale să piardă şi Cadrilaterul. La 22 iunie 1941, România a intrat în cel de-al doilea război mondial, alături de Germania, cu speranţa de a redobândi teritoriile ocupate de URSS cu un anînainte. La 23 august 1944, conducătorul României, mareşalul Ion Antonescu, a fost înlăturat de la putere şi arestat.

Regele Mihai I, alături de politicieni precum Iuliu Maniu, a decis să iasă din alianţa cu Germania şi să lupte pentru recuperarea Ardealului de Nord. La 6 martie 1945, sovieticii l-au impus ca premier pe liderul Frontului Plugarilor, o formaţiune comunistă. Este vorba de Petru Groza. Regele Mihai a intrat în aşa-numita grevă regală, în care a refuzat să mai semneze actele Guvernului, care nu puteau intra în vigoare. La presiunile SUA şi Marii Britanii, el a renunţat la grevă, ca urmare a includerii în Guvern a unor reprezentanţi ai PNŢ, PNL şi PSDR. În decembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra, la nunta actualei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii, unde a cunoscut-o pe Regina Ana a României. La 30 decembrie el a fost forţat să abdice.

Cele mai citite

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

Șeful armatei estone vrea dublarea bugetului apărării de 3% din PIB

Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa 3% din PIB,...

Maestrul Victor Rebengiuc și actrița Mariana Mihuț au primit titlul de „ Cetățean de Onoare” al Ploieștiului

Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au primit, miercuri, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului...
Ultima oră
Pe aceeași temă