Dobrogea a fost influențată de etnicii germani. Aceștia s-au așezat pe aceste meleaguri încă din 1841. În jurul anului 1940 au început să plece. În urma lor au rămas localități bine sistematizate, școli și biserici.
Dacă veți conduce prin comuna Cogealac, de exemplu, veți vedea case frumoase, impunătoare, la stradă. Sunt casele construite de germani. Veți observa și că strada propriu-zisă este mai lată decât în alte localități. Tot etnicii germani au proiectat-o initial. În comună există și o mănăstire, la Colilia. Este o biserică evanghelică pe care și-au construit-o. Cea mai mare localitate în care s-au așezat este Mihail Kogălniceanu. Și aici, străzile sunt desenate
de ei.
Au plecat din cauza neajunsurilor
Germanii ajung în Dobrogea în special din Basarabia. Ajunseseră acolo din cauza problemelor economice din locurile lor de origine. În 1841, Dobrogea este provincie otomană. Germanii o aleg pentru că aici se trăia mai bine. Revoluționatul pașoptist și academicianul Ion Ionescu de la Brad atestă prezența lor. El notează că, în anul 1850, în Dobrogea existau 388 de sate. În ele locuiau circa 15.000 de familii: 5.000 turcești, 3.800 românești, 2.200 tătărești, 2.200 bulgărești, 1.000 căzăcești, 700 lipovenești, 300 grecești, 200 țigănești, 126 arabe, 100 evreiești, 59 de familii germane.„Așezarea germanilor în Dobrogea, la 1850, era incipientă. Ei se vor stabili în Dobrogea după 1860 și mai ales după 1878-1880“, spune profesorul Stoica Lascu.
Școli și biserici
“Populația germană a ajuns inițial în Rusia și apoi în Dobrogea datorită sărăciei și neajunsurilor din statele germane. Erau buni organizatori, comparativ cu populațiile locale, care aveau o altă experiență de viață și o lentoare de organizare a vieții private și societare.
Germanii s-au așezat în puține sate din Dobrogea. Semne ale trecerii lor sunt în primul rând satele, frumos așezate, sistematizate: Mihail Kogălniceanu de astăzi (Kara Murat, devenit apoi Regele Ferdinand), Cogealac, Tariverde, Cobadin, Lumina, Albești, cartierul Viile Noi din Constanța, Atmagea, din Tulcea“, spune profesorul Stoica Lascu. Astăzi practic germani nu mai există în Dobrogea.
Germanii se ocupau de agricultură și de meșteșugărit. Aveau mori de ulei, ateliere de tâmplărie, fierărie și croitorie, vospitorii. Cum numărul lor era în creștere, în 1894 începe construirea primei școli germane din Dobrogea, care este finalizată în 1901, cu eforturile Fundației Erhardt Luther (deținută de un proprietar de fabrică de bere), dar și cu ajutorul unei colecte din Germania. A funcționat până în 1940.
Umsiedlung – lungul drum spre casă
Din vara anului 1939, germanii încep să părăsească Dobrogea. Conducerea celui de-al Treilea Reich începuse Umsiedlung-ul – acțiunea de strămutare a germanilor din străinătate. În 22 octombrie 1940, a fost încheiată o „înțelegere de stat“ între Al Treilea Reich și Regatul României, pentru strămutarea a circa 15.000 de germani dobrogeni.„În felul acesta, majoritatea celor 16.000 germani dobrogeni, în special cei fără pământ, s-au strămutat în Germania sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich). Circa 1.600 de persoane nu s-au strămutat“, notează Wikipedia.
Bunurile lor din Dobrogea au fost preluate de către statul român, care se obliga să plătească prin cereale și petrol. Centrul Împotriva Expulzărilor, o instituție creată în Germania în anul 2000, notează că„la 28 noiembrie 1940, strămutarea germanilor din nordul Dobrogei era încheiată. Prin portul Cernavodă fuseseră transportate 13.979 de persoane“.
Biserica din Kolelie
Poate nimic nu exemplifică mai bine destinul germanilor pe aceste meleaguri decât biserica evanghelică pe care și-au construit-o în Kolelie (Colelia), un sat dispărut astăzi, care intra în componența comunei Cogealac. Era o construcție trainică, durabilă, așa cum se pricepeau germanii să facă. A servit ca lăcaș de cult de la începutul secoului până la 1940. Când au plecat, a fost folosită de ceilalți locuitori.„În perioada comunistă, la sistematizarea rurală din 1968-1969, satul Colilia a fost propus pentru desființare și sub loviturile buldozerelor, a dispărut.
Pe locul vechilor construcții se mai văd doar movile de moloz, fiecare movilă, o gospodărie, o familie aflată la răscruce. O dată cu satul, și biserica a fost condamnată la pieire. S-au adus utilaje și s-a ordonat dărâmarea sfântului locaș. Dar, piatra sfințită nu a cedat, nu s-a produs nici măcar o fisură în vechile ziduri“, spun reprezentanții Arhiepiscopului Tomisului. Părăsită, biserica este însă distrusă de localnici, care fură cam tot ce apucă. Ciobanii fac din ea staul. Rămân numai zidurile laterale. Biserica este salvată în 2006, când patru maici pun aici bazele unei mănăstiri.
ACUM. 32 de membri
Germanii nu au plecat de tot din Dobrogea.„În acest moment vorbim despre o comunitate germană formată din 32 de persoane. Majoritatea sunt persoane în vârstă, de peste 60 de ani“, ne-a spus președintele Comunității Germanilor Dobrogeni, Nicolae Stila. Se întâlnesc într-un sediu pe care îl au, în centrul Costanței, și mai deapănă amintiri. Istoria germanilor în Dobrogea este una aparte față de a altor etnii, subliniază el. I se simte regretul în glas când spune că tinerii, copiii germanilor, nu mai locuiesc aici.„Cei care nu au plecat în Germania nu mai vorbesc nici măcar limba“, ne-a spus.
SCURT ISTORIC
Câteva date din istoria germanilor dobrogeni
n 1767 Exodul primilor emigranţi din Germania către Basarabia şi Sudul Rusiei
n 1803 – 1814 Emigrare masivă din Germania spre Basarabia şi Sudul Rusiei
n 1840 – 1854 Prima perioadă de imigrare a coloniştilor germani veniţi din Sudul Rusiei – azi Ukraina , în actuala provincie Dobrogea
n 1873 – 1883 A doua perioadă de imigrare a germanilor în Dobrogea
n 1878 Dobrogea revine la România 1883 Înfiinţarea Asociaţiei „Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa –Anadalchioi“
n 1890 1891 A treia perioadă de imigrare şi colonizare a Dobrogei de către Germania
n 1894 Constituirea Fundaţiei „Erhardt Luther“ din Bucureşti
n 1894 Începe construirea Bisericii Lutherane din Constanţa
n 1901 Începe construirea Şcolii Evanghelice Germane din Constanţa Şcoala ( clasele 1- 4) a funcţionat 39 de generaţii, până în anul 1940
n 1940 Strămutarea a 3000 de familii , cca 16.000 de germani dobrogeni în Germania
n 1944 Întreruperea activităţii Asociaţiei„Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa –Anadalchioi“
n 1990 A luat fiinţă Filiala Constanţa a Forumului Democrat al Germanilor din România
n 1992 Şi-a reluat activitatea Asociaţia „Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa“
n 1992 S-a redobândit în justiţie clădirea fostei Şcoli Germane din Constanţa, actualul sediu Al al Asociaţiei „Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa“
n 1998 S-a înfiinţat Grădiniţa bilingvă Româno-Germană în cadrul Asociaţiei„Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa“
n 2000 S-a deschis „Centrul de întâlnire al Germanilor din Dobrogea“ în sediul fostei Şcoli Germane din Constanţa
n 2001 S-a sărbătorit Centenarul înfiinţării Scolii Germane din Constanţa
n 2001- 2002 S-a renovat cu finanţare din partea statului german, clădirea fostei Şcoli Germane din Constanţa
n 2015 Comunitatea germană din Dobrogea mai numără 32 de persoane
