11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportAtletismJumătate de mileniu de Biserică Unitariană. Jubileul Național al Reformei a început...

Jumătate de mileniu de Biserică Unitariană. Jubileul Național al Reformei a început la Turda

Prelații principalelor culte religioase din Transilvania au participat la o slujbă ecumenică oficiată chiar în biserica romano-catolică unde, în 1568, Dieta proclama, pentru prima oară în istoria Europei, principiul libertății credinței.

Reprezentanți ai celor mai importante culte din România, Biserica Ortodoxă Ro-mână, Biserica Greco-Catolică, cea Romano-Catolică, Biserica Evanghelică Lutherană, Biserica Reformată Calvină și Biserica Unitariană, au participat la Turda la deschiderea Jubileului Național al Reformei.

Prelații acestor culte religioase au participat la o slujbă ecumenică oficiată chiar în biserica romano-catolică unde, în 1568, Dieta Transilvaniei proclama, pentru prima oară în istoria Europei Moderne, principiul libertății credinței.

Biserica cu pricina, aflată chiar în centrul vechi al orașului, a fost locul unde a fost anunțată, în acel an, nașterea unei noi religii, Unitariane, desprinsă din creștinism în urma unei reforme protestante radicale.

Slujba ecumenică, care a avut loc în urmă cu două săptămâni, a fost urmată de plantarea unui merișor în fața Bi-sericii Reformate Calvine, iar reprezentanții religioşi au profitat de deschiderea jubileului pentru a relansa dialogul inter-religios și ecumnic din România.

Jubileul reformei va culmina, în anul 2017, cu Zilele Bisericii, care vor avea loc la Brașov în perioada 29 septembrie -1 octombrie. „Brașovul este consi-de-rat drept leagănul Reformei în România deoarece acolo a activat marele reformator și umanist Johannes Honterus“, a declarat Stefan Bichler, responsabilul de relații publice al Episcopiei Evanghelice Lutherane din Sibiu.

Un loc cu semnificații profunde

Până când, în urmă cu 448 de ani, Dieta Transilvaniei, condusă de principele Ioan Sigismund Zapolya, proclama faptul că orice om are dreptul de a-și alege religia, în regiune principiul medieval „Cujus region, ejus religio est“, adică seniorul avea dreptul să își impună credința religioasă vasalilor săi.

În contextul în care Martin Luther, în 1517, în Wittenberg, a început Reforma religioasă, Europa a fost zguduită de o serie de războaie, care au avut drept rezultat apariția unei sciziuni de netrecut între catolici și protestanți. În Transilvania, apăruseră o mulțime de culte.

Secuii au rămas romano-catolici, sașii au adoptat lutheranismul, maghiarii au adoptat o parte calvinismul și o parte unitarianismul, iar românii adoptaseră, în mare măsură, calvinismul. Principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, îl numise pe Gheor-ghe de Sângeorz în funcția de episcop calvin al bisericii românești din Transilvania, iar pastorii care depindeau de el adoptaseră reforma calvină, chiar dacă păstrau în slujbe părți însemnate ale ritului bizantin. Singurii români care își păstrau apartenența la biserica ce poartă în prezent denumirea de ortodoxă și care pe atunci se numea greco-orientală erau cei păstoriți de preoți hirotoniți de ierarhii din Valahia sau din Moldova ori de ierarhii sârbi.

„Episcopii calvini ai românilor erau niște simpli superintendenți, nu aveau succesiune apostolică în sensul înțeles de Biserica Ortodoxă sau de Biserica Catolică. Prin urmare, ei nu puteau sfinți preoți, ci doar numi pastori“, spune profesorul de istorie Ioan Moldovan. În acel context în care Reforma era adoptată de tot mai mulți români, prima carte tipărită în limba română era Catehismul lui Martin Luther, în 1560, la Brașov, de către Coresi, iar prima poezie scrisă în limba română îi aparținea unui nobil numit Halici, ori-gi-nar din Caransebeș, care studia la Colegiul Calvin din Aiud. De asemenea, cea mai mare parte a tipăriturilor lui Coresi erau cărți religioase menite să răspândească Reforma protestantă în rândul românilor. În Transilvania mai existau armeni și evrei care își păstrau identitatea religioasă. În acest context, pentru a preveni și în Principat izbucnirea unor războaie religioase, Dieta de la Turda a decis că oricine putea să își aleagă liber religia.

Edictul de la Turda a suferit mai apoi niște limitări, adoptate în 1571 de către Dieta de la Târgu-Mureș, care stabilea că există doar patru culte recepte: catolic, lutheran, calvin și unitarian, iar restul cultelor sunt doar tolerate. Însă Edictul de la Turda și-a păstrat intactă semnificația de piatră de hotar în evoluția gândirii politice a Europei, iar în spiritul său, reprezentanții principalelor culte din România încearcă să găsească cea mai potrivită cale pentru a se bucura împreună de moștenirea lui Isus Cristos.  

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă