3.6 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSportAtletismLista lui Schindler în variantă românească

Lista lui Schindler în variantă românească

Un inginer din Rădăuţi, Siegfried Jagendorf, a salvat de la moarte 10.000 de evrei, deportaţi de autorităţile române în lagărul de exterminare din Moghilev

Celebra listă a lui Schindler, cu evreii salvaţi de un industriaş german, în timpul Holocaustului, are şi o variantă românească. De această dată, eroul principal este un inginer evreu din Rădăuţi, Siegfried Jagendorf, care a reuşit să salveze vieţile a circa 10.000 de oameni, deportaţi de autorităţile române în lagărul de exterminare de la Moghilev – Podolski, din Transnistria.

Povestea lui Siegfried Jagendorf a fost scoasă la lumină, în cadrul unei conferinţe susţinute la Universitatea Babeş-Bolyai, de către unul dintre supravieţuitorii acestui lagăr de exterminare, a cărui viaţă ar putea fi, ea însăşi, subiect de roman. Este vorba de Andrei Klein, unul dintre cei patru copii care s-au născut în lagărul de exterminare din Transnistria şi care a reuşit să supravieţuiască. Doi dintre aceşti copii, Andrei Klein şi Nicolae Decsei, trăiesc în România, iar ceilalţi doi trăiesc în Israel.

De la Siemens în Ucraina

Tragedia evreilor deportaţi în Transnistria a început imediat după instaurarea regimului naţional-legionar, condus de Ion Antonescu. Situaţia evreilor din România a început să se degradeze din momentul instaurării dictaturii regale, în anul 1938, când la putere au început să fie promovaţi politicieni antisemiţi, de genul lui Octavian Goga ori AC Cuza, care au început să promoveze o legislaţie antievreiască.

Însă lucrurile au ajuns la metastază din septembrie 1940, când legionarii şi Ion Antonescu au venit la putere, după abdicarea regelui Carol al II-lea. În România au început progromuri, precum cel de la Iaşi. Iar după intrarea României în cel de-al doilea război mondial, în iunie 1941, după ce Armata Regală Română a eliberat Basarabia, Ion Antonescu a decis continuarea războiului dincolo de Nistru, în ciuda protestelor unor lideri precum Iuliu Maniu sau Dinu Brătianu. Teritoriul de la est de Nistru a trecut sub administraţia românească, iar Ion Antonescu, condamnat apoi pentru crime de război, a decis să îi deporteze pe mulţi dintre evrei şi romi în Transnistria.

În acest teritoriu au fost create adevărate lagăre de exterminare în care au pierit circa 300.000 de evrei. Însă circa 10.000 de evrei din lagărul de la Moghilev Podolski au scăpat de moarte datorită unui inginer originar din Rădăuţi, Siegfried Jagendorf, fost angajat, înainte de deportare, al cunoscutului concern Siemens.

”În Rădăuţi, inginerul Jagendorf era o personalitate şi a avut norocul să îl cunoască pe cel care avea să fie numit prefect în zona Moghilev”, spune Andrei Klein. Segfried Jagendorf şi ceilalţi evrei au ajuns în Moghilev pe sinistrul drum al morţii, trimişi în exil în vagoane de vite şi apoi trimişi pe jos distanţe uriaşe. În Moghilev, evreii deportaţi au fost cazaţi în condiţii îngrozitoare, în imobile părăsite.

”Într-o cameră de 2 pe 4, locuiam două familii, câte doi soţi cu câte un copil mic”, spune Andrei Klein, care a venit pe lume în încăperea mizeră. Evreii erau supuşi literlamente unui regim de exterminare. Pentru că mama sa, Roza, nu îl putea alăpta pentru că ”pierduse laptele” din cauza subnutriţiei, micuţul Andrei Klein a fost hrănit cu suc stors din cojile de cartofi şi de morcovi, pe care tatăl său, Erno, şi vecinul lor de cameră, Gotlieb, le adunau din gunoaiele localnicilor ucrainieni. Mai târziu, tatăl lui Andrei Klein a început să confecţioneze mici obiecte de lemn, de genul casetelor cu intarsii, pentru bijuterii sau ţigarete, pe care le schimba cu alimente pentru băiatul său.

Însă situaţia evreilor din Moghilev s-a schimbat în bine când, întâmplător, Siegfried Jangendorf, l-a întâlnit pe noul prefect român de Moghilev. Inginerul evreu i-au propus să refacă toate reţelele de utilităţi distruse de armata sovietică în retragere. Cu ezitări, prefectul a acceptat, iar Siegfried Jagendorf a reuşit să obţină pentru muncitori condiţii mai bune: să fie scoşi din ghetou, să primească o hrană mai bună şi medicamente.

”Erau prizonieri în continuare într-un lagăr de exterminare, dar, în mod paradoxal, erau invidiaţi de cei din ghetou, care aveau o viaţă mult mai rea. Potrivit estimărilor realizate de Institutul Yad Vashem, circa 10.000 de evrei au fost salvaţi la Moghilev”, spune Andrei Klein. Printre supravieţuitori se numără şi familia Klein, care, din anul 1946, a reuşit să se întoarcă în Cluj.

Cele mai citite

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...

Votul din Consiliul de Securitate al ONU ce cere în premieră o „ încetare imediată a focului în Gaza” a fost salutat pe plan...

Votul de luni asupra unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care cere pentru prima dată "încetarea imediată a focului" în Fâşia Gaza,...

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...
Ultima oră
Pe aceeași temă