În situl de la Negrilești au fost găsite vestigii ce atestă locuirea zonei în urmă cu 7.000 de ani.
Studenții de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Dunărea de Jos, care se află în perioada de practică și arheologii de la Muzeul de Istorie din Galați au avut șansa unei descoperiri importante: în timpul săpăturilor arheologice din situl de la Negrilești, județul Galați, au descoperit un cuptor folosit la arderea ceramicii, care datează din jurul anul 300. „Această piesă datează din secolul al IV-lea și aparține civilizației Santana de Mureș, formată din populație băștinașă și din populațiile germanice migratoare. Mă bucur nespus că acest cuptor s-a păstrat foarte bine, deși datează din jurul anului 300. Am mai descoperit și alte piese din aceeași perioadă, dar erau distruse aproape complet. Așteptăm cu nerăbdare să dezgropăm cuptorul în totalitate și să vedem ce alte surprize mai descoperim”, a declarat Costel Ilie, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Galați.
În zona în care a fost găsit cuptorul, a fost descoperit un sit arheologic multistrat, cu artefacte care provin de la mai multe civilizaţii. La câţiva metri de cuptorul descoperit acum se află şi o vatră de ardere ce aparţinea unei locuințe din neolitic, iar în apropiere a fost scoasă la lumină o groapă menajeră din epoca bronzului, în care au fost găsite oase pietrificate de ierbivor. Numai în această casetă a sitului arheologic unde se află cuptorul, sunt urmele unor civilizaţii care atestă locuirea zonei în urmă cu 7.000 de ani. „Aici sunt condiţii care au favorizat stabilirea şi prosperarea civilizaţiilor. Apă, pădure şi izvoare, plus pământ roditor. Am avut demult semne că în zonă sunt vestigii importante, dar de-abia în 1981, când s-a surpat malul Bârladului, s-au gasit urme de ceramică din epoca bronzului.
Din 2007 am început anual să facem explorări, asta şi în funcţie de banii alocați. Am găsit şi locuințe vechi, dar şi din epoca medievală. Am mai găsit în alte zone, cam 30 de cuptoare, majoritatea pentru gătit sau încălzit mâncarea. Niciunul însă aşa de bine conservat ca acela găsit acum”, a mai precizat arheologul.
