Un al treilea ministru din Cabinetul Cioloș a demisionat, miercuri. Este vorba de Vlad Alexandrescu care, timp de cinci luni, s-a aflat la șefia Ministerului Culturii. Deși mandatul său a fost unul scurt, numele ministrului a fost legat de mai multe controverse, precum implicarea sa în scandalul de la Opera Națională din București și campania pentru achiziționarea operei lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”.
Scandalul de la Operă
La începutul lunii aprilie, la Opera Națională din București au apărut tensiuni, care au degenerat, ulterior, într-o serie de proteste ale angajaților, cât și refuzul balerinilor de a urca pe scenă, ducând la schimbarea directorului instituției de mai multe ori.
Criza de la ONB a fost generată de o decizie luată de dirijorul Tiberiu Soare, numit director interimar al instituției. După preluarea funcției, Soare a decis să îi retragă titulatura de director artistic al instituției balerinului și coregrafului Johan Kobborg, pe motiv că nu corespunde organigramei de funcționare, iar titulatura este incorectă din punct de vedere legal.
În acest context, în 8 aprilie, Ministrul Culturii a anunțat, prin intermediul unui mesaj publicat pe contul de Facebook, faptul că a decis de comun acord cu dirijorul Tiberiu Soare ca acesta să nu mai ocupe funcția de director general interimar al ONB, ci postul de director adjunct. Astfel, Alexandrescu l-a numit pe dirijorul Vlad Conta la conducerea instituției.
Mai mult, pentru aplanarea conflictului, ministrul Culturii i-a propus lui Johan Kobborg să ocupe un post nou creat de director artistic al baletului Operei Naționale București.
Cu toate acestea, Johan Kobborg și-a anunțat demisia, în 12 aprilie, precizând că „dată diind situația managementului de la Operă, nu a avut de ales”. Totodată, Kobborg a mai precizat că noul management i-a distrus „încrederea în evoluţia instituţiei”, denunțând o serie de nereguli: „Dansatorii au fost intimidaţi şi ameninţaţi, iar minciuni au fost folosite pentru ca managementul să îmbunătăţească propria imagine şi pe cea a Operei Naţionale Bucureşti", a mai scris el, preciza Kobborg.
Anunțul șefului baletului ONB a stârnit manifestații, în semn de susținere, la eveniment fiind prezentă și balerina Alina Cojocaru, care a criticat ferm poziția managementului. Totodată, ea a anunțat că nu va urca pe scenă, dacă Johan Kobborg nu va reveni la conducerea departamentului artistic. Mai mult, balerina i-a adresat un mesaj public premierului Dacian Cioloș, în care a afirmat că România nu este pregătită pentru ce au oferit ea şi Johan Kobborg, coordonatorul baletului operei, timp de doi ani, prin activitatea desfăşurată la Opera Naţională Bucureşti. Premierul i-a transmis, la rândul său, că a discutat cu ministrul Vlad Alexandrescu dspre situația tensionată de la Operă, exprimându-și speranța că se vor găsi soluții.
Pe de altă parte, alți angajați ai instituției au manifestat împotriva lui Kobborg, denunțând o serie de abuzuri pe care el le-ar fi comis în perioada în care a fost director artistic al baletului. Astfel, lui i s-a reproșat că ar fi favorizat balerinii străini, care au primit salarii mai mari și roluri mai bune, că ar fi impus angajaților să vorbească doar în limba engleză.
„De exemplu, un dansator englez, membru al ansamblului, câștigă dublu față de un prim-balerin român. Alții, deși sunt slabi din punct de vedere profesional, au primit roluri solistice pe care nu le meritau și pe care nu le-ar fi primit în altă instituție. Acesta este și motivul pentru care ei îl susțin pe domnul Kobborg și amenință cu demisia în cazul în care dumnealui își va pierde definitiv postul de la București. În fond, ei îi sunt îndatorați pentru favorurile primite și pe care le doresc în continuare. Pe de altă parte, să nu uităm că sunt foarte mulți balerini români care au fost nevoiți să-și caute de lucru în alte țări pentru că aici nu au avut loc sau remunerațiile au fost foarte mici”, au precizat mai mulți balerini și angajați de la ONB, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii.
Fosta balerină Ileana Iliescu a denunțat, la rândul ei, neregulile care au avut loc sub conducerea lui Kobborg, prin intermediul unei scrisori intitulate „Agonia companiei de balet a Operei Naționale București”.
„Ce a ajuns astăzi compania noastră de balet, condusă de un străin, danezeul Johan Kobborg, cel care impune balerinilor să vorbească engleză, el refuzând limba țării în care „lucrează”? A desființat mai tot repertoriul nostru de succes al baletului universal, înlocuindu-l cu piese importate de el, de la Londra, cele ce au fost scoase din scenă ca depășite de timp dar valabile la București pentru sume nu indiferente. A importat balerinii lui plătiți de trei ori mai mult decât românii care au ținut nivelul companiei zeci de ani, astăzi puși la „colț”. Absolvenții școlii de coregrafie, în minoritate la angajare față de străinii acceptați fără audiții anunțate cum prevede legea. A fost distrusă arhiva baletului nostru, istoria acestuia. Sălile de balet sunt private de orice fotografie a balerinilor care au scris istoria acestei companii sau a celor care au dansat până la apariția acestui individ. Maeștrii noștri de valoare dăduseră numele lor sălilor de balet și acestea au dispărut. Totul negat. Baletul românesc a murit”, a scris fosta balerină Ileana Iliescu.
Ministrul Culturii a anunțat, în 20 aprilie, o nouă soluție pentru rezolvarea situației tensionate de la ONB. Astfel, el a propus ca într-o primă etapă, George Călin să asigure interimatul, timp de trei luni, „cu parteneriatul Ministerului Culturii, reintegrarea dlui Johan Kobborg și a dnei Alina Cojocaru în Opera Națională București”. Iar a doua etapă prevedea găsirea unui „nou manager de talie internațională pentru Opera Națională”. Totodată, Ministerul a dat asigurări balerinei Alina Cojocaru și directorului baletului ONB Johan Kobborg „că munca lor poate să continue”.
Balerinul și coregraful Johan Kobborg, care a demisionat de la conducerea baletului Operei Naționale București (ONB) și-a anunțat întoarcerea, pe pagina sa de Facebook, precizând că „binele a învins”, însă nici de această dată vestea nu a fost pe placul tuturor angajaților.
Deși ministrul anunțase că s-a ajuns la un „consens”, angajații au continuat protestul. De data aceasta, ei au contestat decizia ministrului de a-l readuce pe George Călin la conducerea Operei Naționale București. În 21 aprilie, ministrul Alexandrescu trebuia să se întâlnească cu artiștii Operei pentru a le comunica deciziile manageriale recente, însă nu a mai venit la întâlnirea cu aceștia. În semn de protest față de atitudinea ministrului Culturii, angajații Operei au refuzat să joace în spectacolul „Falstaff”.
În 22 aprilie, Vlad Alexandrescu, a anunţat demiterea noului director al Operei. „Soluția propusă ieri pentru Opera Națională București a fost găsită ca urmare a unei negocieri cu Johan Kobborg și Alina Cojocaru, purtate din dorința ca ei să-și continue activitatea la Operă, negociere în care a fost pusă drept condiție această numire. În fața protestului de la Operă și a împotrivirii manifeste a artiștilor, este însă evident că dl George Călin nu-și poate exercita funcția, așa încât am decis să îl retrag de la conducerea Operei. În zilele următoare voi face o nouă numire", a scris Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.
Kobborg a precizat că va lucra, în continuare, la ONB, atâta timp cât la conducerea instituției va fi numită o persoană care să „își dorească să continue lucrurile bune”. În contextual demiterii directorului interimar George Călin, pentru a doua oară, Kobborg a precizat că şederea lui la Bucureşti nu depinde de un anumit nume: „Nu am condiţionat niciodată prezenţa mea la Opera Naţională Bucureşti de una sau de mai multe persoane, ci doar de respectarea unor principii. Îmi menţin aceste criterii, indiferent de cine va ocupa funcţia de Director General Interimar”.
Ministrul Culturii, criticat de Ion Caramitru
În 25 aprilie, preşedintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, i-a cerut ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, printr-o scrisoare semnată în numele Senatului UNITER, să îşi dea demisia. În scrisoare se arăta că o altă variantă ar fi ca prim-ministrul Dacian Cioloş să îl demită.
Caramitru l-a acuzat pe Vlad Alexandrescu de un comportament discreţionar şi abuziv faţă de managerii unor instituţii de cultură şi pentru „situaţia conflictuală, fără precedent, pe care a creat-o şi întreţinut-o la Opera Naţională din Bucureşti".
„Am urmărit cu atenţie felul în care aţi organizat şi s-a desfăşurat evaluarea anuală ori evaluarea finală a activităţii unor manageri cu certe calităţi şi pot afirma că, în fiecare caz în parte, aţi eludat prevederile legii, încercând să impuneţi, în mod discreţionar, oameni fără pregătirea şi experienţa necesare conducerii unei instituţii publice de cultură, precum şi soluţii vădit amatoristice. În acest sens, cazul Operei Naţionale din Bucureşti este flagrant, scandalos şi vă descalifică din poziţia de ministru. Acţiunile dumneavoastră – unele cu vădită tentă revanşardă – încalcă flagrant litera şi spiritul Legii privind managementul instituţiilor publice de cultură", a afirmat Caramitru în scrisoarea adresată ministrului Culturii.
În replică, ministrul i-a răspuns președintelui Uniunii Teatrale din România că se aștepta ca el să vină cu soluții pentru rezolvarea conflictelor de la Opera Națională București, în loc să „caute să producă un nou scandal”.
„Având în vedere experienţa dvs. în domeniul artelor spectacolului şi a managementului instituţiilor publice de cultură, m-aş fi aşteptat ca în aceste clipe dificile pentru o instituţie emblematică pentru România, să veniţi cu soluţii pentru rezolvarea diferendelor de la Opera Naţională Bucureşti şi să nu căutaţi să produceţi un nou scandal. Ca ministru deschis dialogului direct (fie și prin intermediul spațiului public) apreciez vigilența şi spiritul critic de care daţi dovadă și consider în continuare că trebuie să lucrăm împreună la îmbunătăţirea cadrului legal din domeniul managementului cultural, existând, încă o dată, deplină disponibilitate din partea Ministerului Culturii în acest sens.Sunt convins că amândoi simțim față de aceste arii ale activității creative o responsabilitate pe masura provocărilor foarte dificile pe care situația le manifestă. Mulţumesc, de asemenea, şi membrilor Senatului UNITER care, spuneţi dvs., sunt în acord cu solicitarea dvs., le respect părerea şi îi invit cu plăcere la discuţii aprofundate pe acest subiect de interes major”, a scris ministrul Culturii pe Facebook, după ce, luni, Ion Caramitru i-a cerut demisia.
În timp ce ministrul era preocupat cu schimbul de replici, balerinei Alina Cojocaru și coregrafului Johan Kobborg li s-a interzis accesul în clădirea Operei. Motivul invocat a fost că lui Kobborg, Cojocaru și altor șapte persoane le-au încetat contractele. Astfel, persoanelor nominalizate pe listă li s-a interzis accesul în clădirea Operei. Documentul a fost trimis și firmei de pază, care trebuie să pună în aplicare decizia.
Documentul prevede ca, în cazul în care una dintre persoanele incluse pe listă dorește să intre în clădire, șeful de la Personal trebuie anunțat, iar respectiva persoană va fi însoțită permanent. Adresa este semnată de Constantin Şorop, şeful Serviciului Personal, şi de Sanda Bucur, şefa Biroului Salarizare. Cel căruia i-a fost trimisă a anunţat şi el, mai departe, firma care se ocupă de paza Operei. Însă documentul nu a oprit-o pe balerina Alina Cojocaru să participe la proteste. Tot în 26 aprilie, vicepremierul Vasile Dîncu a mers la Operă, unde a stat de vorbă cu angajații nemulțumiți, în calitate de mediator. În urma discuțiilor Dîncu a anunțat că premierul va trimite Corpul de Control în inspecție.
După două săptămâni tensionate, dominate de numiri și demiteri, i-a venit rândul ministrului Vlad Alexandrescu să demisioneze, la cererea premierului Dacian Cioloș. Alexandrescu a scris, miercuri, pe Facebook, despre demisia sa.
„Presiunea timpului, resursele limitate și dorința de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credință au dus la explozii instituționale neașteptate și la o situație intolerabilă la Opera Națională, una dintre instituțiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcționare modernă, europeană. Această situație nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerția și lipsa de acțiune consecventă nu o vor putea rezolva”, a precizat el.
Campania de achiziție a „Cumințeniei Pământului”
La jumătatea lunii februarie, Ministerul Culturii a anunțat că va relua procesul de achiziție a sculpturii „Cumințenia Pământului”, realizată de Constantin Brâncuși. În 11 martie, a avut loc o primă rundă de negocieri pentru achiziția lucrării, anunța ministrul Vlad Alexandrescu. El afirma, la momentul respectiv, că statul român ar trebui să „dea o parte din sumă, indiferent care e starea de prosperitate a naţiunii”, astfel încât să „răscumpere” nedreptatea făcută sculptorului, în anii '50.
În 16 martie, Vlad Alexandrescu a anunțat că proprietării lucrării lui Brâncuși au acceptat oferta de 11 milioane de euro, făcută de statul român. Din această sumă, cinci milioane d euro vor proveni de la bugetul de stat, iar restul sumei ar trebui să fie adunată prin subscripție publică. Totodată, ministrul a invitat instituțiile media și de publicitate să participe, în mod gratuit, la campania de strângere de fonduri.
În 27 martie, premierul Dacian Cioloș a declarat că lansarea subscripţiei publice pentru cumpărarea „Cuminţeniei Pământului” reprezintă un parteneriat între stat şi societate, iar dacă nu se vor strânge cele șase milioane de euro necesare înseamnă că statul şi poporul renunţă la această operă.
El a răspuns şi acuzaţiilor potrivit cărora românii sunt chemaţi să cotizeze la achiziţionarea de opere, dar statul nu recuperează banii de la cei condamnaţi pentru fapte de corupţie, cum este cazul Microsoft.
„Haideţi să fim clari şi direcţi: şi suma de cinci milioane de euro tot banii cetăţenilor sunt, iar cei 6 milioane de euro care ar veni în plus tot de la cetăţeni vin. Cred că e important acest mesaj că este o achiziţie asumată de statul român şi de poporul român. Nu e vorba de o piatră acolo, ci o operă de artă-cheie în viaţa artistică a lui Brâncuşi. E un unicat'', a susţinut premierul.
În 30 martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea „Cuminţenia Pământului", prin care donatorii îşi vor putea deduce aceste donaţii din impozitul pe profit, iar campania de subscripţie publică va fi demarată la jumătatea lunii aprilie. „Dacă procesul de subscripţie, de donaţie pentru a ajunge la suma respectivă nu va fi unul de succes, vom da banii înapoi, conform tuturor donaţiilor primite”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
În 11 aprilie, Vlad Alexandrescu deschis oficială procedura de subscripţie naţională.
„Ca ministru al Culturii şi cel care a semnat deschiderea conturilor, am participat în mod simbolic, depunând primul o sumă modestă, o sumă simbolică, de 100 de euro", a declarat Vlad Alexandrescu, luni, în cadrul conferinței de presă. Vlad Alexandrescu şi-a exprimat încrederea că banii vor fi strânşi în termenul stabilit: „Eu cred că suma se va strânge mult mai repede de 30 septembrie. Cred că banii se vor strânge", a arătat el.
Cu toate acestea, la opt zile de la lansarea subscripției publice, Ministerul Culturii a strâns doar 22.000 de euro din totalul sumei de șase milioane. Donațiile pot fi depuse, până în 30 septembrie, în conturile a șase bănci comerciale partenere.
În scrisoarea de demisie postată, miercuri, pe Facebook, Vlad Alexandrescu a trecut în revistă proiectele demarate în cinci luni de mandat. Vorbind despre achiziționarea operei lui Brâncuși, ministrul demisionar a scris: „Am creat primul mecanism de finanțare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piața liberă prin subscripție publică, iar cea dintâi operațiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziția lucrării „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși”.
