Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Marian Munteanu, a declarat, într-un interviu acordat agenției Mediafax, că nu știe dacă Zelea Codreanu a fost un criminal, așa cum îl reține istoria, precizând că „justiția română a spus că nu”.
Întrebat de reporter care este părerea lui, nu a justiției române, cu privire la Zelea Codreanu, Marian Munteanu a declarat că nu știe și că așteaptă „de la istorici, de la justiție” să stabilească acest fapt.
„Aştept demult, de la istorici, de la justiţie, să stabilească toate lucrurile legate… Eu am…când eram acuzat că aş fi legionar, să ştiţi că atunci începusem să citesc şi eu si am citit şi eu câteva. Habar n-aveam, mai toţi colegii mei, şi erau foarte mulţi, mai ales de ăştia tineri, când domnul Iliescu ne făcea legionari, ei ziceau, dom’le, înseamnă că e ceva de bine, dacă zice domnul Iliescu că ăia îs răi, staţi puţin, să vedem despre ce-i vorba, că nu e chiar aşa, lucrurile sunt complicate. Şi nu am găsit foarte multe date, informaţii, sunt controverse, m-aş bucura dacă”.
Amintindu-i că există cel puțin o crimă comisă de Zelea Codreanu și care a fost dovedită în justiție, legată de un prefect din Iași, Marian Munteanu a precizat că „l-au achitat”.
Citește și: Petre Roman, despre Marian Munteanu şi mişcarea legionară
El a continuat spunând că „orice crimă trebuie sancționată”, însă crimele și „greșelile enorme” comise în interiorul mișcării legionare sunt „un aspect”, precizând că „unele personalități culturale” ar trebui „să aibă un statut oarecum aparte”, pentru că ele „nu s-au implicat în acțiuni de genul acesta”.
„Deci dacă eu sunt convins că aceste lucruri pot fi analizate şi orice crimă trebuie sancţionată, bine, post – factum, moral. Mişcarea legionară, în interiorul ei, s-au comis crime şi greşeli enorme, enorme, dar aceasta este un aspect. Eu în viaţa mea întotdeauna când am avut de a face cu subiectul acesta, eu mă refeream la unele personalităţi culturale în special, care, sigur, unele au fost mai apropiate mai mult sau mai puţin, dar cele culturale în special cred eu că trebuie să aibă un statut oarecum aparte, pentru că nu cred eu că ei s-au implicat în acţiuni de genul acesta. Sigur, dacă se va dovedi că au făcut-o, automat lucrurile trebuie clarificate, pentru că nu trebuie în nici un caz încurajate sau perpetuate forme de extremism de nici un fel. Noi nu avem de o societate…uitaţi-vă ce se întâmplă în lume, uitaţi-vă ce se întâmplă în jurul nostru”, a mai spus el, pentru Mediafax.
Marian Munteanu a fost desemnat, marţi, candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, după anunţul spectaculos făcut de Ludovic Orban de retragere din cursă, în urma audierii la DNA, care a dispus cercetarea sa penală sub control judiciar. Astfel, înțelegerea a prevăzut că partidul îi va sprijini candidatura la PMB, iar Munteanu să se înscrie în partid. Vineri, el și-a depus adeziunea la PNL, la organizația Sectorului 1.
Citește și: Vasile Blaga, lămuriri despre candidatura lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei
Munteanu a fost contestat de mai multe ONG-uri, care au cerut PNL să îi retragă candidatura pentru PMB, pe motiv că nominalizarea reprezintă „o ofensă adusă valorilor democratice ale societății în care trăim”.
Astfel, reprezentanții mai multor organizații precum: IPP, Societatea Academică din România, Centrul FILIA, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Interventie Socială și Studii, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, ACCEPT, Euroregional Center for Public Initiatives și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi au precizat că Marian Munteanu „a avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată” și că „promovează un discurs bazat pe elemente ortodox-fundamentaliste, incompatibil cu valori democratice si chiar constituționale”.
În replică, liberalii i-au luat apărarea, susținând că nu există probe care să ateste că Marian Munteanu ar fi „apropiat de extrema dreaptă”. Ei au solicitat celor care întrețin acest discurs „plin de neadevăr” să aducă probe „care ar putea, eventual, să susțină acuzele pe care i le aduc domniile lor”. Mai mult, PNL a amintit de implicarea lui Munteanu în Revoluția din decembrie 1989.
Citește și: Marian Munteanu le răspunde celor care îl acuză că e LEGIONAR
Totodată, presa a scris în mai multe rânduri și despre posibile legături de afaceri între Marian Munteanu și fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu. Munteanu el a respins acuzațiile. „Eu nu am fost sprijinit de Virgil Măgureanu, ci am avut atunci o discuție cu mai multe partide. El nu m-a sprijinit și minte că așa e în fișa postului lui. De 7-8 ani de zile nu am mai vorbit deloc cu Măgureanu”, a declarat Munteanu la Antena 3.
Între 1992 și 1995, Munteanu a condus organizația Mișcarea pentru România, mișcare care a preluat idealuri legionare. În 2000, Alianța Națională (PUNR-PNR, partidul înființat de Virigil Măgureanu) l-a desemnat candidat pentru președinție. A acceptat dar, ulterior, s-a retras.
În Proclamația Alianței Noastre, publicată în urmă cu trei săptămâni, Munteanu propune „blocarea oricăror tentative politico-administrative de a modifica, prin diferite forme de constrângere, actualul profil – etnic, cultural sau religios – al României“.
În vârstă de 54 de ani, Marian Teofan Dragoş Munteanu este de profesie etnolog. El este cunoscut de public ca un activist civic român contemporan, membru al rezistenţei împotriva dictaturii comuniste, fiind unul dintre reprezentanţii marcanţi ai mişcărilor pentru drepturi civile şi instaurare a democraţiei în România (1989-1991), lider al demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Universităţii, 1990. În anii 1988-1989 a fost arestat şi interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de „propagandă creştină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“, principala acuzaţie fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Ţuţea. În pofida presiunilor şi ameninţărilor, a refuzat să colaboreze cu securitatea.
Citește și: Adiana Săftoiu: Nu am avut nicio legătură cu numirea lui Munteanu
