Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic ‘Panama Papers’, relatează duminică publicaţiile Le Monde şi Le Soir, citate de Agerpres.
Aceasta din urmă o caracterizează drept cea mai mare scurgere de informaţii financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde o descrie drept cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanţelor offshore.
Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vîntu, Said Baklini sunt câţiva dintre românii celebri care figurează în baza de date a firmei de avocatură Mossack Fonseca. Baza de date a firmei arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Onești și ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roșia Montană.
Vasile Frank Timiș, inițiatorul afacerii Roșia Montană, a apelat și el la aceiași avocați din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim și filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munții Apuseni, dar și alte firme active în extracția petrolului și gazelor naturale, scrie RISE Project.
Vasile Frank Timiș a folosit firma Castle Europa Limited înființată în Bahamas de avocații Mossack Fonseca în afacerile demarate în România în 1997. În sediul firmei de avocatură au fost păstrate secretele celor care au căpușat un alt combinat petrochimic din România. Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie dinprivatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupție, și arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale și gaze naturale.
Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au rămas secreți până astăzi, deși deciziile lor au avut un impact major în economia națională și au influențat viața a zeci de mii de familii. Documentele analizate de reporterii RISE Project arată și o altă față a acestei lumi secrete: oameni simpli care din lipsă de bani sunt dispuși să lucreze pentru firme care furnizează servicii offshore, asumându-și rolul de paravan pentru alte afaceri controversate.
Alți afaceriști de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienții casei de avocatură din Panama.
Astfel, ancheta coordonată de Consorţiul Internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) este semnificativă nu doar prin numărul documentelor – potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane -, ci şi prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că ‘şocul din această duminică este planetar’.
Printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-şi disimula averile sunt enumeraţi deocamdată membri ai anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad Allawi. Sunt evocate şi nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului preşedinte al UEFA, Michel Platini.
Publicaţia belgiană Le Soir promite că în zilele următoare va face numeroase dezvăluiri despre belgienii care şi-au ascuns patrimoniile prin paradisurile fiscale, precizând deocamdată că numărul lor este de 732.
În centrul acestei ‘pânze de păianjen’ se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore, societăţi ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor. Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, ţară considerată unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei şi o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude şi activităţi criminale. Documentele din arhiva acestei societăţi panameze relevă că, începând din anul 1977 şi până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii.
Le Monde subliniază că aceste informaţii ar fi rămas în continuare secrete dacă o sursă anonimă nu ar fi început anul trecut să transmită această ‘mină de aur’ jurnaliştilor publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung, care a reuşit astfel să cerceteze acuzaţiile de fraudă ce au vizat atunci Commerzbank, a doua bancă a Germaniei. Remarcând însă volumul datelor, cotidianul german a cerut sprijinul ICIJ, care a iniţiat astfel investigaţia anunţată acum şi care ar putea fi în zilele următoare sursa unor dezvăluiri cu numeroase implicaţii.
