Preşedintele islandez Olafur Ragnar Grimsson a anunţat luni că va candida pentru a un al şaselea mandat după ce iniţial afirmase că nu va mai intra în cursa electorală, invocând nesiguranţa politică din ţară, relatează DPA, citată de Agerpres. Preşedintele în vârstă de 72 de ani a fost ales pentru prima dată în 1996, fiind cel mai recent reales în 2012. Alegerile prezidenţiale vor avea loc în Islanda la 25 iunie.
Funcţia este în mare parte ceremonială, dar Grimsson şi-a folosit poziţia pentru a bloca legislaţia propusă de guvern cu care nu a fost de acord şi a cerut ca mai multe chestiuni să fie supuse unui referendum. De asemenea, el are un rol cheie în formarea guvernului.
Grimsson a declarat că a primit scrisori, telefoane şi alte mesaje în care i se cerea să-şi schimbe decizia – anunţată în discursul de Anul Nou – de a nu mai candida la alegerile prezidenţiale.
El a declarat luni în cadrul unei conferinţe de presă că evenimentele “din ultimele zile au avut un efect considerabil asupra deciziei mele”, referindu-se la recenta demisie a prim-ministrului Sigmundur David Gunnlaugsson, care împreună cu soţia sa a fost legat de dezvăluirile din cadrul scandalului “Panama Papers”.
Ambii au negat că ar fi comis ceva ilegal, dar dezvăluirile au declanşat proteste publice şi apeluri la organizarea de alegeri parlamentare anticipate. După demisia lui Gunnlagusson, guvernul de centru-dreapta a anunţat că va organiza alegerile mai devreme, în loc de aprilie 2017, cum era prevăzut.
Până în prezent, 15 candidaţi şi-au anunţat intenţia de candida pentru funcţia de preşedinte. Grimsson a declarat presei că “oamenii vor trebui să decidă cine va deţine funcţia”. Înainte de a deveni preşedinte, Olafur Ragnar Grimsson a fost membru al parlamentului. Profesor de ştiinţe politice, el a lucrat şi ca editor de ziar şi a fost ministru de finanţe între 1988 şi 1991.
