Președintele Donald Trump și-a început mandatul în forță. Prima săptămână a căpătat denumirea de „Săptămâna patimilor“.
Vrând să demonstreze electoratului că se ține de cuvânt, Trump a dat ordine executive urmând exact „parcursul promisiunilor“ din campanie. Ca urmare, în țară s-a creat haos, pentru că ordinele executive schimbă radical sistemul aplicării legilor și încă nu există mecanisme de implementare a deciziilor prezidențiale.
Haos pe aeroporturi
Mii de demonstranți s-au strâns sâmbătă la terminalul 4 al aeroportului internațional J.F.K. protestând față de ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump de suspendare a vizelor pentru cetățenii din șapte țări majoritar musulmane, Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen. Prin acest ordin executiv s-a decis inclusiv blocarea pe termen nedeterminat a primirii refugiaţilor sirieni în SUA, măsură considerată inumană, care pune laolaltă victimele unui conflict violent cu extremiştii care le ameninţă viețile. Interdicţia poate să fie ridicată doar atunci când preşedintele decide că refugiaţii sirieni nu mai reprezintă o ameninţare de securitate.
În timpul suspendării programelor de primire a refugiaţilor şi de emitere a vizelor, Administraţia va căuta modalități de „verificare extremă a istoriei aplicanţilor pentru viză sau azil în Statele Unite“. Excepția, care a atras un uriaș val de critici, se referă la creștinii din Orientul Mijlociu.
Ordinul a început imediat să producă efecte negative, creând haos pe aeroporturi. Motivul protestului de pe aeroportul J.F.K. a fost reținerea a doi irakieni care aveau acte în regulă. Unul lucrase ca translator pentru armata americană din Irak. Reținut vineri noaptea pe aeroportul J.F. Kennedy din New York, el a fost eliberat sâmbătă la prânz, la intervenția unor avocați.
Google și-a rechemat angajații „interziși“
Haos s-a produs și la sediul unor mari companii americane care au angajați provenind din țările cu interdicție, deși au „carte verde“. Însă ordinul se referă și la cei cu rezidență și drept de muncă în SUA, cât și la cei care dețin dublă cetățenie. Au fost deja intentate procese pentru blocarea ordinului.
Compania Google și-a rechemat de urgență mai mulți angajați din străinătate afectați de interdicție, pentru a nu fi împiedicați mai târziu să intre în SUA. Directorul general Sundar Pichai a anunțat personalul, prin e-mail, că sunt vizați peste o sută de angajați. Președintele Microsoft, Brad Smith, a anunțat că are 76 de colegi din cele șapte țări supuse interdicției, posesori ai unor vize cu drept de muncă în SUA.
Au fost raportate zeci de cazuri în care unor pasageri cu acte în regulă, dar proveniți din cele șapte țări, li s-a interzis îmbarcarea spre SUA în Olanda, Egipt și Canada. Unor pasageri li s-a adus la cunoștință că trebuie să facă drumul înapoi în timpul unor escale.
Cu toate acestea, Trump a declarat, din Biroul Oval, că interdicția timp de trei luni „funcționează foarte frumos“. „Vedeți asta în aeroporturi, vedeți peste tot“, a declarat Trump.
Orașele-sanctuar, cu fonduri reduse
O altă măsură pe care Donald Trump a decis să o ia împotriva imigranților a fost să anunțe reducerea fondurilor federale destinate orașelor și statelor-„sanctuar“, cele mai multe aflate sub guvernare democrată, care adăpostesc imigranți, mulți ilegal. Această măsură ar genera reduceri de 2,27 miliarde de dolari din fondurile anuale ale celor mai mari zece orașe din țară, o parte din aceste sume incluzând și bani pentru programe preșcolare.
Ordinul executiv semnat de Trump prevede și un plan pentru ca orașele-sanctuar să publice săptămânal o listă cu infracțiuni comise de imigranți, cu scopul de a „informa mai bine publicul cu privire la amenințările la adresa siguranței publice asociate cu jurisdicțiile-sanctuar“, o altă decizie considerată discriminatorie.
Fără lobby pentru guverne străine
Sâmbătă, Trump a continuat seria ordinelor executive controversate, interzicând oficialilor Administrației să facă diferite lobby-uri, pe o perioadă de cinci ani după părăsirea postului, și interdicție pe viață de a face lobby pentru un guvern străin. Acțiunea se încadrează în ceea ce Trump a numit „secarea mlaștinei“.
Niciun oficial nu a putut răspunde cum se va pune în aplicare interdicția. Însă Trump a dat un indiciu, când s-a așezat la birou, pentru a semna ordinul. „Mulți dintre cei care stau în spatele meu acum nu vor mai putea lucra“, a spus el mai în glumă, mai în serios. „Așa că aveți acum ocazia să plecați“. În spatele lui erau vicepreședintele Mike Pence, șeful personalului, Reince Priebus, strategul Steve Bannon și consiliera Kellyanne Conway.
Prin aceste interdicții, care multora le asigurau veniturile după încheierea jobului la Casa Albă, Trump a îngreunat ocuparea miilor de posturi administrative de către oameni competenți.Alte două acțiuni s-au desfășurat sâmbătă la Casa Albă. Trump a ordonat restructurarea Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, pentru a se adapta la provocările teroriste cibernetice, digitale și alte amenințări moderne.
Celălalt ordin a fost pentru consilierii militari de top, cărora le-a dat 30 de zile să vină cu un plan pentru eradicarea ISIS. Inițial, prevăzuse 90 de zile pentru acest plan, dar discuția cu Vladimir Putin i-a schimbat decizia.
„Setos de putere“, spun grafologii
Donald Trump are o semnătură extrem de viguroasă, înaltă… ca un zid! Experții grafologi l-au catalogat, studiind semnătura, ca „vanitos, certăreț, mândru, sensibil la critici, încăpățânat, arogant, optimist, minte hiperanalitică, hotărât, protector cu familia“. Tracey Trussell, de la Institutul Britanic de Grafologie, lasă totuși o umbră de speranță. Trussell susține că liniile înalte ale semnăturii lui Trump denotă flexibilitate. „E ambițios, dinamic, curajos, setos de putere și hotărât s-o exercite după cum vrea el, însă nu este atât de inflexibil pe cât se crede“, spune Trussell. „Se poate lucra cu el, doar să găsești calea.“
Firul roșu între Moscova și Washington s-a pus în funcțiune
Sâmbătă, Donald Trump a avut mult-așteptata convorbire telefonică cu Vladimir Putin, timp de vreo 50 de minute.
Multă vreme nu s-a dat niciun comunicat de la Washington, Kremlinul postând o singură remarcă, anume că „prezența lui Pence nu era în plan“. Alexei Pușcov, senator rus, fost președinte al Comitetului parlamentar pentru Relații Externe, a postat pe Twitter că „Trump și Putin au discutat un nou început în lupta împotriva ISIS, despre găsirea unei soluții pentru Siria și Ucraina!“, pentru că „Merkel are numai soluții învechite“.
Cert este că, până la convorbirea cu Putin, Trump dăduse militarilor săi un termen de 90 de zile pentru a pune la punct un plan de luptă împotriva ISIS în Siria, iar după discuție termenul a fost redus la 30 de zile.
Comunicatul oficial de la Kremlin, sosit mai târziu, amintea diplomatic de „disponibilitatea pentru a conlucra în mod activ la stabilizarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare ruso-americane“, de „continuarea contactelor la nivel personal, în mod regulat“ şi de pregătirea unei întâlniri oficiale între cei doi şefi de stat.
Nimic despre sancțiuni
„Moscova consideră Washingtonul drept cel mai important partener în lupta antiteroristă“, a afirmat Putin în cursul conversaţiei telefonice, conform comunicatului Kremlinului. Ambii lideri susţin ideea intensificării coordonării reale între cele două state în lupta împotriva reţelei Statul Islamic şi a altor grupări teroriste din Siria.
Alte puncte atinse în discuție au fost programul nuclear iranian, conflictul dintre Israel şi palestinieni, situaţia din Peninsula Coreeană, conflictele din Ucraina şi Siria, dar şi despre neproliferarea armelor atomice. Nu s-a comunicat nimic despre o eventuală ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei.
Zidul la frontiera cu Mexicul a anulat vizita lui Peña Nieto
Alt ordin foarte controversat este construirea zidului de 3.200 de kilometri de la granița SUA-Mexic, semnat exact când o delegație mexicană condusă de ministrul de Externe, Luis Videgaray, sosea la Casa Albă pentru a organiza vizita președintelui mexican, al doilea invitat străin, după premierul britanic Theresa May. Președintele Enrique Peña Nieto a anulat întâlnirea, în contextul în care Donald Trump i-a transmis să renunțe la întrevederea programată dacă nu intenționează să plătească pentru zid.
ObamaCare, răzuit
Controversatul proiect în domeniul sănătății al fostului președinte Barack Obama a intrat în malaxorul lui Trump la câteva ore după învestirea în funcție. Trump a semnat primul act, simbolic, ce avea ca țintă sistemul ObamaCare, prin care ordona departamentelor guvernamentale să anuleze cât mai multe prevederi. Trump are în plan înlocuirea legii actuale a sănătății cu o „asigurare pentru toți“; în acest scop va discuta cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice pentru a obține prețuri la medicamente accesibile vârstnicilor și celor cu posibilități reduse.
Retragerea din acordul comercial Trans-Pacific
Tot în prima săptămână, Donald Trump a semnat actul oficial de retragere a Statelor Unite din Parteneriatul Comercial Trans-Pacific, distanțând astfel America de partenerii săi asiatici, în contextul în care influența Chinei în regiune crește.
Acordul a fost negociat de fostul președinte Barack Obama, însă nu a primit niciodată aprobarea Congresului, și era principalul element al Administrației Obama de a contracara influența Chinei în regiunea Asia-Pacific.
Liber la gazoducte și oleoducte
Donald Trump a semnat un ordin executiv ce aprobă construcția conductelor Keystone XL Pipeline și Access Dakota, care trec pe terenurile amerindienilor, ce au blocat accesul muncitorilor. Proiectul fusese blocat de Administrația Obama din cauza impactului nociv asupra mediului. Mai mult, Trump a declarat că va modifica și reglementările privind industria americană, spunând că grija pentru mediu „a scăpat de sub control“.
Schimbările climatice
Toate programele, informațiile, o bază enormă de date despre impactul schimbărilor climatice au fost șterse de pe site-ul Casei Albe. Administrația Trump a cerut Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) să închidă și de pe site-ul propriu pagina cu privire la schimbările climatice. Cercetătorii au avertizat că ștergerea acestei pagini ar însemna pierderea unor informații importante care au fost acumulate în ani de zile.
Blocarea angajărilor
Președintele Donald Trump a semnat un alt ordin executiv care va stârni critici. Prin acesta se blochează angajările în sistemul federal. Această măsură, criticată de sindicatele reprezentând muncitori federali, s-ar aplica la nivelul guvernului federal, exceptând departamentul militar, al securității naționale și personalul din siguranța publică.
Randy Erwin, președintele Sindicatului Național al Muncitorilor Federali, spune că acest blocaj ar face ca guvernul să se bazeze pe contracte cu mediul privat, ceea ce ar duce la o creștere a costurilor. Potrivit celor mai recente statistici, forța de muncă federală americană este la cel mai scăzut nivel din 1965.
