A fi liber-profesionist sau freelancer presupune mult curaj, pentru că întreaga activitate şi, implicit reuşita depind doar de o persoană. În cadrul unei organizaţii, sarcinile sunt împărţite, iar responsabilitatea nu este resimţită la fel de mult. În România, cel puţin în mediul online, numărul liber-profesioniştilor este în creştere, iar acest fapt este un rezultat al dorinţei oamenilor de a învăţa, de a crea lucruri noi într-un cadru fără norme impuse.

Liber-profesionist poate deveni o persoană care-şi do­reş­te mai multe opor­tunităţi şi provocări în carieră faţă de a sta într-un birou în cadrul unei firme unde rutina reprezintă literă de lege. Mai mult, freelancing-ul se adresează persoanelor serioase şi care pot să-şi respecte obiectivele fără a fi „îndrumaţi" de un ­superior. Péter Barta, director executiv la Fundaţia Post Privatizare, consideră că freelancing-ul este un mod foarte natural de a realiza un venit, care necesită poate mai multă muncă decât un job oarecare, prin prisma faptului că munceşti pentru tine. „Un freelancer este o persoană care posedă cunoştinţe temeinice într-un domeniu şi expertiză dobândită fie prin educaţie formală sau nonformală, cum ar fi traininguri sau specializări. Este foarte important să înţelegem că expertiza teoretică este indicat să fie consolidată de o experienţă practică", explică Barta.

În România, ideea de liber-profesionist este prezentă în majoritatea domeniilor şi a venit ca soluţie la satisfacerea unor nevoi de dezvoltare personală care nu poate fi realizată în cadrul unei companii. „Profesioniştii români care aleg această soluţie o fac din motive precum nevoia de libertate, de control cât mai deplin al propriei vieţi profesionale, şi chiar pentru adrenalina suplimentară pe care o aduce viaţa unui freelancer care este simultan implicat în mai multe proiecte", susţine Andreea Holban, director operaţiuni-tranzacţii la Arhipelago, deţinătorul şi administratorul site-ului Freelanceri.ro, un catalog care numără aproape 3.000 de liber-profesionişti.

Posibilitate de profesare în orice domeniu

În prezent, freelancerii pot fi întâlniţi în orice tip de activitate, indiferent de domeniu, iar asta pentru simplul fapt că de cele mai multe ori sunt profesionişti şi bine pregătiţi. „Începând cu activitatea de programator software şi continuând cu specialişti în contabilitate, training sau consultanţă, aria de activităţi în care poate activa un liber-profesionist cuprinde întreaga economie: consultanţă de marketing sau de vânzări, realizare de materiale audio sau video, prelucrarea digitală, activităţi de detectivi, design interior sau arhitectură, consultanţă în stabilirea unei diete sănătoase sau în fitness, taximetrist independent sau negociator în diverse tipuri de situaţii", precizează Andreea Holban.

În plus, Holban completează că liber-profesioniştii sunt implicaţi şi în activităţi şi proiecte culturale, sociale sau politice: „Freelancerii pot fi consultanţi de strategie sau coordonator de campanii politice, manager de proiect în diverse ­domenii, asistent social sau negociator, organizator de evenimente sau promotor, facilitator sau intermediar". De şapte ani, Dan Neacşu îşi desfăşoară activitatea ca liber-profesionist pentru a-şi spori veniturile de simplu angajat. „În urmă cu şapte ani, faptul că locul de muncă unde eram angajat nu-mi aducea suficiente resurse materiale, m-a determinat iniţial să lucrez suplimentar pe proiecte mici, proiecte care nu aveau un termen de predare scurt. De atunci şi până în prezent, am prestat activitate de freelancer, dar am avut aproape întotdeauna şi un job stabil", explică Neacşu, care a colaborat cu companii importante în calitate de DTP-ist.

Elisabeta Stănciulescu a renunţat la a mai fi angajată în anul 2008, când şi-a dat demisia din învăţământul universitar. „Demisia a fost o formă individuală şi discretă de rezistenţă în faţa criteriilor şi standardelor de valoare cu care se operează practic, dincolo de discursurile şi documentele oficiale, în aproape toate grupurile care au legătură cu învăţământul şi cercetarea socio-umană din România", menţionează Elisabeta Stănciulescu motivul trecerii la freelancing pe blogul său (elisabetastanciulescu.blogspot.com). Mai mult, Stănciulescu ne-a mărturisit faptul că a devenit freelancer pentru că şi-a dat seama că nu este loc pentru oameni ca ea într-o organizaţie. „Şeful unei firme cunoscute de recrutare mi-a spus deschis că aveam trei «handicapuri» mari în faţa angajării: veneam din învăţământ, iar managerii par să creadă că profesorii n-ar fi buni la nimic, trecusem de 50 de ani, eram supracalificată şi veneam cu un statut intelectual în măsură să genereze complexe", spune Stănciulescu, care, în prezent, îşi oferă serviciile pentru cercetare, coaching, mentorat, consiliere, cunoaştere de sine şi dezvoltare personală.