În următoarele luni, vor fi ­admiterile pentru sistemul ­universitar. Ce criterii ar trebui să ia în calcul un tânăr ­absolvent de liceu în ceea ce priveşte ­continuarea studiilor?

Sunt convins că prima condiţie pentru reuşită este să ştii ce vrei. Un candidat care îşi pregăteşte materiile de admitere care îi plac, realmente, ca să urmeze apoi ­cursurile unei ­facultăţi cu ­programe apropiate de ­preocupările sale, de aptitudinile sale, este un virtual învingător. Nu te poţi înscrie la admitere după diverse alte criterii, precum numărul locurilor subvenţionate sau după faptul că unele ­specializări sunt la modă. Mai mult, nu poţi opta la ­întâmplare pentru o specialitate, pentru că asta nu este o loterie. ­Profesia, împreună cu sănătatea şi ­căsnicia, formează pilonii pe care se construieşte un destin.   

ÎN LOC DE CV

Gheorghe Bârlea a studiat limbile ­latină-grea­că, română - franceză la ­Universitatea din Bucureşti şi deţine un atestat în ziaristică.

Bârlea a predat la Universitatea „Karol IV" din Praga, Cehia, Universitatea „Paris IV Sorbonne" din Franţa, ­Universitatea ­„Castilla - la Mancha" din Spania, ­Universitatea „Liberty" din Sacramento, SUA. În perioada 2003 - 2005, a ocupat funcţia de prorector la Universitatea ­„Lexford" din Viena, Austria.

Mai mult, profesorul Bârlea este, printre ­altele, membru al Societăţii de Ştiinţe ­Filologice din România, membru în ­Adunarea Naţională Bisericească, membru al Asociaţiei Internaţionale de Semantică, membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinte şi Arte şi expert evaluator ARACIS.

STUDIU

Venitul lunar mediu al unui absolvent de învăţământ superior din ultimii cinci ani a fost de 1.087 lei, arată studiul „Absolvenţi recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii", realizat de DOCIS pe 5.576 absolvenţi recenţi, 4.000 de angajatori şi 120 de agenţii de recrutare. Printre concluziile formulate după prelucrarea datelor, sunt de remarcat următoarele:

1. Numai 32% dintre cunoştinţele şi abilităţile necesare la locul de muncă au fost dobândite în facultate, 55% au fost deprinse chiar în procesul muncii, după angajare.

2. Cei mai mulţi angajatori, respectiv (76%) încă nu fac diferenţa între absolvenţii de la nivelul „licenţă" şi cei de la nivelul „master".

3. Atât angajatorii, cât şi absolvenţii deplâng slaba organizare a practicii de specialitate în învăţământul superior.

4. Angajatorii consideră că în învăţământul românesc actual există prea multe programe de studii.

5. Circa 72% dintre absolvenţii recenţi au simţit nevoia să urmeze „cursuri de formare/pregătire profesională/specializare".

"La noi, studentul încearcă tot felul de manevre ca să promoveze, chiar dacă este pe deplin conştient că nu este deloc pregătit."