» Bancile care finantasera ansambluri nevandabile si care oscilau intre pasuirea dezvoltatorilor si executarea lor silita se vor grabi sa le finanteze clientii racolati prin programul guvernamental.

» Debitorii se vor confrunta in curand cu urmarile inflatiei (dobanzi ajustate in sus) si efectele decontarii exceselor electorale autohtone.

Daca ati urmarit desfasurarea ostilitatilor la targurile imobiliare din primele luni ale anului, ati remarcat vanzarile modeste, de cateva unitati cel mult, si asta in conditiile in care dezvoltatorii erau dispusi sa lase din pret si sa ofere tot felul de bonusuri clientului (precum locul de parcare). Un exemplu sugestiv: ansamblul Confort City al fratilor Negoita. Construit in extremitatea orasului, langa Protan (inchis ulterior dupa o campanie furibunda a ziarului Ring, ce le apartine), ansamblul ofera in prezent apartamente de 2 camere la 56.000 euro, de la 94.000 euro la inceputul anului. Un discount spectaculos, special croit parca pentru programul guvernamental "Prima Casa".

Ce banci vor participa la acest program? In mod sigur, bancile care au cea mai mare expunere pe astfel de investitii plus, evident, CEC, o banca ce raspunde vrand-nevrand, la comenzile politicului. Bancile ce oscilau intre pasuirea dezvoltatorilor cu ansambluri nevandabile in conditii de criza, cu riscul de a intra pe pierdere majorandu-si provizioanele, sau executarea silita a acestora, cu riscul de a prabusi si mai mult piata, au primit acum un balon de oxigen. Acestea vor incerca sa faca rapid rost de clienti pentru a scapa de un astfel de balast si intuim ca vor demara in curand campanii de relaxare a conditiilor de creditare, cu tot tam-tamul media de rigoare.

Care sunt riscurile asumate de cei care vor accesa imprumuturi in cadrul programului "Prima Casa"? In primul rand, riscul de crestere a dobanzilor. Inflatia si-a trimis deja buzduganul pe pietele de capital dezvoltate. Dobanda obligatiunilor de stat americane a crescut, in mai putin de 2 luni, de la 2,5% la 3,7% (in conditiile in care dobanda de politica monetara ramane aproape de 0%). Petrolul depasise 68 dolari/baril (la sfarsitul anului trecut barilul ajunsese la 35 dolari), aurul se apropia de 1.000 dolari/uncie, prag psihologic. Investitorii au intuit ca, salvand bancile, guvernele tarilor dezvoltate au intrat in deficite tot mai greu de finantat in anii viitori, iar inflatia va fi un raspuns firesc la programele ample de tiparire de bani. Cum inflatia pune in discutie consistenta banilor de hartie, dobanzile vor trebui ridicate pentru a descuraja migratia masiva spre alte plasamente (aur, petrol, alte marfuri).

O crestere a dobanzilor loveste insa in cei cu datorii, creditele ipotecare avand, de pilda, dobanda legata de un indice de referinta (Robor, Euribor) la care se adauga o anumita marja. Riscurile debitorilor sunt legate si de cursul de schimb (banuim ca grosul imprumuturilor ce vor fi acordate prin programul Prima Casa vor fi in euro prin prisma costurilor mai mici). De regula, in an electoral economia suporta tot soiul de initiative menite sa ofere capital politic iar dupa trecerea campaniei cursul de schimb sufera primul ajustarile necesare (vezi devalorizarea rapida de anul trecut). Cine se imprumuta acum in euro, dar are venituri in lei, poate constata la anul ca ratele sale cantaresc mai greu si ca trebuie sa bage mana mai adanc in buzunar pentru a le achita. In plus, distorsionand temporar raportul cerere-oferta, programul guvernamental va oferi "sansa" de a achizitiona locuinte cu preturi in crestere intr-un "bull trap" (capcana pentru cumparatori) pe care dezvoltatorii imobiliari si proprietarii de apartamente vechi il asteapta de mult.