» In premiera, plata dividendelor SIF este intarziata de actiunile in justitie ale unor investitori.
» O data cu cresterea pretului petrolului, a revenit si interesul pentru actiunile SNP.
» Cursul de schimb creste cu pasi mici, dar siguri, in ciuda imprumutului de la FMI, semn prost pentru societatile cu datorii mari in valuta. Asteptam sfarsitul campaniei electorale, cand, de regula, viteza deprecierii creste.
SIF-urile au facut in ultima saptamana obiectul unui nou episod din telenovela "desfiintarea pragului". Motive de optimism la nivel declarativ, rememorari ale valorii activului net, si inevitabila dezamagire cand Curtea Constitutionala a amanat transarea chestiunii (o firma obscura din Galati a ridicat problema neconstitutionalitatii limitei de detinere).
Faptul ca grupul Banca Transilvania a reusit sa acumuleze peste 8% din actiunile SIF Banat-Crisana fara sa fie deranjat de respectivul prag nu pare sa-i descurajeze pe optimisti, care anunta cresterea brusca a interesului pentru actiuni in momentul in care nu ar mai exista constrangeri privind limita de detinere. Pana una-alta, SIF Oltenia a anuntat ca nu va distribui inca dividendele votate in AGA, deoarece deciziile adoptate au fost atacate in justitie in 12 actiuni, investitorii fiind nemultumiti de anularea unor voturi in AGA si de o parte dintre masurile adoptate.
Retraim deci saga proceselor care a tinut capul de afis anul trecut la SIF Transilvania, actiunile rezultate in urma unei majorari de capital fiind multa vreme suspendate de la tranzactionare de CNVM. Remarcam cresterea constanta a actiunilor Petrom, din ultima vreme, evolutie justificata de cresterea cotatiilor barilului de titei pana la 68 dolari (sa nu uitam ca la sfarsitul anului trecut petrolul se ieftinise pana la 35 dolari/baril). Petrom are planuri ambitioase si in ceea ce priveste productia si distributia de energie electrica iar actiunile pot fi recomandate pentru o investitie pe termen lung. Asta, daca facem abstractie de incercarile repetate ale companiei de a-si ascunde profitul pentru a nu-l imparti cu statul si Fondul Proprietatea, care mai detin, fiecare, cate 20% (anul trecut s-a gasit solutia provizioanelor, cu ceva timp in urma achizitiile de benzinarii de la OMV).
Industria chimica a fost din nou vedeta la bursa, actiunile Amonil, Azomures sau Oltchim cunoscand aprecieri de aproximativ 20% in ultimele doua saptamani de tranzactionare. Volatilitatea a fost si anul trecut specialitatea Azomures si Amonil, actiunile avand cresteri fulminante pe fondul cotatiilor umflate ale ingrasamintelor pe piata externa ("isteria" commodities urcase si petrolul la 149 dolari/baril). Acum, cand temerile privind intrarea intr-o noua faza a crizei, una inflationista, prind contur, sunt investitori care se orienteaza din nou spre marfuri, iar de aici revenirea interesului pentru cele doua companii. Totusi, faptul ca, in ciuda unui an exceptional in 2008, Azomures nu a acordat dividende actionarilor, ar trebui sa-i tempereze pe speculatori.
Strategia optima este alocarea unei parti mai reduse din economiile disponibile pentru investitii la bursa in aceasta perioada (intre 20 si 40%, in functie de profilul de risc); atat timp cat piata creste, acest procent poate fi plasat in actiuni solide de pe piata reglementata a BVB (atentie, insa: a investi fara stop-loss in aceasta perioada, indiferent de pragul stabilit pentru activarea sa, reprezinta o greseala, in opinia mea). Desigur, restul de 60-80% din bani raman in numerar, depozite bancare sau obligatiuni; castigurile mai mici sunt intotdeauna preferabile unor pierderi mai mari!" Razvan Pasol, director general, Intercapital Invest






