Facand abstractie de faptul ca numarul total de investitori din Romania este unul insignifiant, raspunsul il gasim in evolutia pozitiva din ultimul an a indicilor bursieri din lume si de pe piata spot de la BVB, in ciuda faptului ca operatorul de piata nu a putut demonstra ca a participat cu ceva la aceasta atractie subita. Totodata, exista mai multe semnale ca economia globala s-ar stabiliza dupa o recesiune fara precedent. Fireste ca, in aceste conditii, sansele de reusita sunt mai mari.
si totusi, in conjunctura actuala, bancile au garda inchisa. Ele ar trebui sa fie primele care sa sustina mai mult sperantele investitorilor ca plasamentele lor in actiunile emitentilor si, implicit, in sprijinirea economiei sunt benefice ambelor parti.  S-a vorbit si se va mai vorbi despre situatia creditarii, care este o mare problema la nivelul economiei nationale.

Remarcam astfel cum restantele imprumuturilor in valuta au crescut cu 1 mld. euro in luna ianuarie 2010 fata de luna decembrie 2009, adica 3,5% din total sume imprumutate, iar la lei, cu peste 4,5 mld. Apelul BNR de a relaxa creditarea a ramas aproape fara efect in fata bancilor, chiar si in fata clientilor care prezinta posibilitati de garantare, motivele fiind legate cel mai des de "instabilitatea economica" ce a devenit un laitmotiv pentru toti bancherii straini sau autohtoni.
Faptul ca bancile comerciale din Romania nu acorda credite unor clienti chiar solvabili este o actiune mai mult sinucigasa, mai ales in conditiile in care acestia sunt din ce in ce mai putini. Conditiile de creditare au devenit mai drastice decat cele din 2007 si, in loc de facilitati pentru clienti, bancile au impus criterii drastice rezultate din politicile exagerate de risc.

Termenul favorit pentru bancheri este acum PRUDENTA. si atunci, ce fac bancile in afara de a credita statul roman, care este bun-platnic? Mai nou, poate nu o sa va vina sa credeti, acestea au inceput sa intre mai mult pe bursa, mai ales in piata de obligatiuni, care au un risc foarte redus, dar si in cea de actiuni, in special, bluechips-uri. In acest fel, cresterea bursei noastre e mai putin bazata pe factori fundamentali, iar economia tarii scade continuu din cauza lichiditatilor insuficiente.

Daca vom dori sa facem o comparatie la nivel de indici privind evolutia bursei romanesti fata de cea americana, pentru ultimii trei ani (indicele BET vs DJIA), vom constata la graficele saptamanale respective urmatoarele:  evolutia din cei trei ani este bine corelata, cu exceptia faptului ca indicele BET a avut o depreciere maxima mai mare cu circa 30% fata de cea  a indicelui DJIA, precum si un decalaj de circa 3 luni de la inceputul deprecierii; a existat o volatilitate mai mare la bursa americana, inaintea minimului anului din martie 2009, iar rally-ul realizat ulterior a fost unul mai accentuat de partea bursei de pe Wall Street; indicele DJIA a depasit cu 72 de puncte nivelul de retragere de 50% Fibonacci (10.302), in timp ce indicele BET de-abia a atins nivelul de 38,2% de la 5.311 puncte, fiind inca departe de cel de 50% (6.361 puncte), adica cu 19,7%; ecartul trendului indicelui DJIA fata de linia mediei mobile MA 50 saptamani este mai mare decat cel de la indicele BET, iar acesta din urma a avut ca punct de sprijin linia mediei exponentiale de 13 comparativ  cu cea de 9 de la DJIA, ceea ce inseamna o stabilitate mai buna a bursei americane.

In timp ce indicele DJIA a avut corectii mai mari, in anumite perioade de revenire, bursa autohtona doar a simulat asa ceva si ne putem astepta ca in viitor sa vedem o corectie mai mare la BVB decat pe Wall Street. Estimez ca, in acest an, DJIA poate depasi lejer nivelul de 11.213 de puncte corespunzator nivelului de 61,8% Fibonacci, iar indicele BET nu va putea depasi usor nivelul psihologic de 7.000 de puncte, in conditiile in care sistemul de creditare se va relaxa greoi si nu la timp.