Bucureşti, 28 iunie 2012 Kuma România, unul dintre principalii producători autohtoni de lavoare, blaturi şi mobilier pentru băi şi bucătării sub brandurile Kuma şi Nordline, consideră că România este una dintre ţările cu potenţial, de care investitorii străini sunt direct interesaţi, în special datorită locaţiei geografice, dar şi a nivelului înalt de calificare al forţei de muncă.

Fiind cea de-a doua companie daneză intrată pe piaţa locală, în 1998, Kuma şi-a realizat investiţiile propuse, atât în ceea ce priveşte extinderea afacerii, cât şi în dezvoltarea business-ului, a produselor, indiferent de contextul economic sau dificultăţile întâmpinate, precum cele legate de sistemul birocratic. Astfel, în prezent, unitatea de producţie a Kuma dn România a ajuns să deservească întreaga piaţă europeană, în Danemarca existând doar laboratoarele de cercetare şi biroul vânzări pentru Europa de Nord.

"În momentul în care am intrat pe plan local ne-am lovit de greutăţile birocratice ale sistemului, de nivelul inflaţiei de 60 - 65% din acea perioadă şi, nu în ultimul rând, de mentalitatea de a face business în România, de lipsa predictibilităţii", a declarat Camelia Olesen, Director Executiv Kuma România.

Potrivit afirmaţiilor sale, o altă problemă pe care Kuma a întâmpinat-o pe plan local a fost imposibilitatea de a estima costurile de producţie şi cele de vânzare, în condiţiile în care preţul materiilor prime se raporta la un curs valutar fluctuant.

„În ciuda dificultăţilor, am considerat că investiţiile pe piaţa românească reprezintă o oportunitate şi, de-a lungul ultimilor 14 ani, am investit 2,5 milioane de euro. Menţionez că în această perioadă am observat o schimbare constantă în bine a mediului de business local", a mai adăugat Camelia Olesen.

700 de companii daneze prezente în România

De aceeaşi părere este şi Michael Sternberg, Ambasadorul Danemarcei în România, care consideră că, deşi birocraţia daneză este mai eficientă decât cea românească, întrucât are în spate o istorie de 100 de ani pe o piaţă liberă, concurenţială, România recuperează treptat din decalaj în această privinţă şi prezintă un potenţial de creştere economică.

Drept urmare, nu doar Kuma a investit în ţară datorită poziţiei geografice şi a forţei de muncă calificată existentă aici, ci şi alte companii daneze. Astfel, în prezent, sunt aproximativ 700 de firme care au acţionariat danez în România, pe listă aflându-se şi APM Terminals (Maersk Group), Novo Nordisk, Velux, Vestas, DSV, ISS, Danfoss etc.

"Cu o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori şi cu o creştere rapidă a clasei de mijloc cu putere de cumpărare şi cerinţe tot mai mari de consum în viitor, România reprezintă o oportunitate pentru investitorii danezi. În plus, nivelul infrastructurii din ţară este tot mai bun şi va continua să se dezvolte prin fonduri europene în următorii ani", a explicat Ambasadorul Danemarcei în România.

Pe piaţa locală, danezii investesc cu precădere în agricultură, datorită faptului că în România o mare parte din terenul agricol de calitate superioară nu este cultivat şi se vinde la preţuri rezonabile, conform oficialului Danemarcei, ţară ce a preluat preşedinţia Consiliului UE începând de la 1 ianuarie 2012. Însă, în afară de agricultură, companiile daneze investesc în energie regenarabilă şi în eficientizarea sectorului energetic.

Sfaturi pentru investitorii danezi

Ca investitor străin, este important să construieşti o afacere solidă şi să ai verticalitatea cerută în business, pe care să o transferi şi persoanelor din instituţiile publice cu care vii în contact, este de părere Camelia Olesen.

"Sfatul meu pentru companiile daneze ar fi să îmbine stilul de comunicare şi de conducere proprii cu cel românesc. Noi, în cadrul Kuma, reuşim să împletim foarte bine stilul pragmatic, onest de a face business al danezilor, cu stilul latin, inovator al angajaţilor români", a precizat aceasta.

Pentru a veni în sprijinul investitorilor danezi, Ambasada Danemarcei în România a iniţiat, în 2011, organizarea Asociaţiei Danezo-Română a Oamenilor de Afaceri, care îşi propune să contribuie activ la progresul relaţiilor dintre Danemarca şi România, prin dezvoltarea legăturilor comerciale dintre cele două ţări şi facilitarea schimburilor de informaţii privind cadrul legal între membrii companiilor din aceste state şi foruri guvernamentale.

# # #

Despre Kuma România

Kuma România este o companie româno-daneză lansată pe piaţa locală în 1998. Aceasta a inaugurat prima linie de producţie la Câmpina în 1998, pentru ca în 2006 să se mute în Băneşti odată cu finalizarea primei investiţii de tip greenfield în valoare de peste 2 milioane de euro.

La intrarea pe piaţa locală, cifra de afaceri a firmei Kuma România era de 50.000 de dolari, ajungând în 2011 la 2,8 milioane de euro (3,8 milioane de dolari).

Printre principalele proiecte în cadrul cărora Kuma s-a implicat se numără lanţuri hoteliere de 4 şi 5 stele (Continental, Ibis, Ramada, Golden Tulip), mall-uri (Baneasa Shopping Center, Sun Plaza, complexe rezidenţiale şi de birouri (Willbroke, Glass House, Uppground Town), stadioane (CFR Cluj, Arena Naţională), terminalul nou din cadrul Aeroportului Otopeni etc.

# # #