Conversia datoriilor către stat în acțiuni, pentru a crește atractivitatea Poștei, este reversibilă. Dacă providențialul investitor tot nu apare, procesul este anulat.
Conversia datoriilor în acțiuni s-a mai încercat și la Oltchim în scopul creșterii atractivității societății pentru privatizare, efectul fiind diluarea minoritarului PCC. Până la urmă s-a renunțat la idee iar combinatul din Râmnicu Vâlcea se zbate pe marginea falimentului, înglodat în datorii precum Poșta. De această dată, prin conversia datoriilor către stat (107 milioane la ANAF și 103 milioane lei amenda tăiată de Consiliul Concurenței în 2007, potrivit unui comunicat al poștei de la începutul anului), minoritarul sacrificat ar fi Fondul Proprietatea care are 25% din acțiuni și care s-ar vedea diluat printr-o asemenea operațiune. Din acest motiv reprezentanții statului dau asigurări că fenomenul este unul reversibil. „Primul pas în reluarea procesului de privatizare a Poştei Române este conversia datoriilor istorice în acţiuni. Dacă vom primi acceptul conversiei datoriilor în acţiuni din partea Comisiei Europene, statul român va avea la dispoziţie un anumit interval de timp în care se va putea realiza privatizarea. Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în acel interval de timp, procesul de reconversie al datoriilor în acţiuni va fi anulat şi ne vom întoarce la situaţia iniţială“ a declarat ieri ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la un seminar.
Dacă un investitor de încredere apare, acesta va prelua un pachet de 51% din acțiuni printr-o majorare de capital la care statul nu participă, Fondul Proprietatea având ocazia să subscrie la rândul său pentru a-și reface cota. Cum capitalul social este de numai 59 milioane lei, efortul financiar pentru a deveni majoritar la Poștă nu este mare. Cuiul lui Pepelea sunt însă datoriile, slaba informatizare, ponderea mare a salariilor în cifra de afaceri (circa 60%). Ponderea statului s-ar reduce deci sub 25% în urma privatizării, cu prețul reducerii arieratelor din economie (datoriile Poștei către ANAF și CC). Dacă nici în noul interval de depunere a ofertelor (iunie-august) nu apare nimeni interesat, majorarea de capital prin includerea datoriilor Poștei se anulează iar Fondul Proprietatea revine la ponderea inițială în acționariat, statul evitând niște procese cu FP-ul.
O poveste cu datorii
Conversia datoriilor în acțiuni este necesară pentru că nimeni nu pare dispus să-și asume plata acestora. Din păcate pentru Poștă, datoriile de 210 milioane lei către stat sunt doar o mică parte din datoriile de 640 milioane lei care se înregistrau la finalul lui 2012, potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor. Cum Poșta n-a mai avut profit din 2008 iar pierderile cumulate între 2009-2012 depășeau 500 milioane lei, compania s-a îndatorat pentru “capital de lucru” (sau variațiuni) după modelul Oltchim cu aproape 200 milioane lei în ultimii 4 ani. Aceste datorii fac dificil procesul de privatizare iar includerea datoriilor către stat în capitalul social nu schimbă mult lucrurile. La un moment dat, băncile care au creditat Poșta ar putea fi nevoite să treacă la pierderi respectivele linii de finanțare dacă investitorul providențial nu mai apare la Poștă.
Deși a anunțat un profit operațional de 15 milioane lei în ultimul trimestru din 2013 (ajutat se pare și de vânzarea unor active imobiliare), Poșta are rezultate preliminate pentru anul trecut care arată tot pierderi. În portofoliul Fondului Propritatea afacerea Poștei este evaluată la 54 milioane euro.
