Radioul Public a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a fixat pentru anul în curs obiective de creştere a veniturilor şi a dispus măsuri privind reducerea semnificativă a cheltuielilor cu sporurile ocazionale, deplasările şi orele suplimentare.

Potrivit comunicatului, 2011 a fost "un an al echilibrului editorial şi financiar la Radio România". Aceasta a fost concluzia ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), care a avut loc pe 22 decembrie, la sediul central al Radioului Public, în cadrul căreia a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei pe anul 2012. Comisiile de cultură ale Parlamentului au aprobat, la începutul lunii decembrie, bugetul solicitat de Radioul Public pentru a-şi desfăşura activitatea în 2012, respectiv 159.133.000 lei, cu 12,89% mai puţin decât bugetul instituţiei pe anul 2010.

"În scopul menţinerii echilibrului bugetar şi al angajării cheltuielilor în limita fondurilor disponibile, pentru anul următor au fost fixate obiective de creştere a veniturilor, fiind dispuse şi măsuri privind reducerea semnificativă a cheltuielilor cu sporurile ocazionale, deplasări, ore suplimentare; raţionalizarea consumurilor; responsabilizarea salariaţilor, în funcţie de limitele de competenţe, în angajarea de cheltuieli etc", se mai spune în comunicatul SRR, care nu detaliază măsurile luate de instituţie.

Totodată, în comunicat se spune că, în condiţiile impuse de legea bugetului de stat pe 2012, "vor trebui identificate şi aplicate soluţii în vederea încadrării în fondurile alocate de la bugetul de stat 2012 pentru radiocomunicaţii şi pentru plata arieratelor rezultate din subfinanţarea difuzării de semnal pentru anul în curs".

Dezbaterile proiectului de buget în cadrul CA al SRR au determinat şi un scurt bilanţ al realizărilor, proiectelor şi acţunilor desfăşurate pe anul în curs, din perspectiva priorităţilor şi obiectivelor asumate la începutul mandatului.

Potrivit SRR, în contextul eforturilor depuse pentru menţinerea stabilităţii financiare, "instituţia a reuşit să-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator al programelor şi emisiunilor cultural-artistice, prin iniţierea unor proiecte culturale de impact". Printre acestea se numără activităţile derulate de Orchestrele şi Corurile Radio sau de produsele Editurii Casa Radio şi Redacţiei Teatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii ale Târgurilor de Carte Gaudeamus - desfăşurate în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării sau de turneele naţionale în premieră - "Pianul Călător: Pe urmele lui Frantz Liszt", "Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarneri" şi "Cele trei dive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şi Leontina Văduva".

Tot din perspectiva programelor editoriale, atât încheierea unor acorduri de colaborare, cu instituţii media din Palestina, Algeria, Slovacia şi Asociaţia Europeană a posturilor de radio şi televiziune publice din Europa de Sud-Est, cât mai ales înfiinţarea postului Radio Chişinău creează premisele pentru noi producţii radiofonice, mai spune SRR.

Totodată, SRR spune că Radio Chişinău este "produsul cu cel mai mare impact al industriei de media din România, în anul 2011", iar activitatea sa se bazează, şi în continuare, pe colaborarea cu Departamentul Românilor de Pretutindeni. "(...) este instrumentul prin care Radioul Public şi-a propus să ducă, şi pe piaţa mediatică din Republica Moldova, programe editoriale realizate la standardele cu care şi-a obişnuit ascultătorii din România", se mai spune în comunicatul SRR.

Potrivit comunicatului, deşi în anul 2011 SRR s-a concentrat mai puţin pe crearea de imagine şi mai mult pe proiecte de consolidare şi dezvoltare, indicatorii de audienţă ai posturilor Radio România au evoluat pozitiv, "corporaţia menţinându-şi, în continuare, cea mai mare cotă de piaţă şi poziţia de lider de audienţă la nivel naţional, dar şi în Bucureşti".

"Aproximativ cinci milioane de ascultători din ţară, reprezentând 42% din numărul de ascultători la nivel naţional, şi două zeci de milioane de ascultători din afara graniţelor, au ales, în 2011, Radio România ca sursă principală de informaţie", se mai spune în comunicat.

Aceste rezultate se datorează, în primul rând, jurnaliştilor SRR, a căror activitate va fi, pe viitor, susţinută şi prin Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune - reglementare finalizată şi aprobată de Consiliul de Administraţie, tot în 2011, mai spune SRR.

Radioul Public a obţinut de la bugetul de stat o sumă pe 2012 de 159.133.000 de lei, cu 12,89% mai puţin decât bugetul instituţiei pe anul trecut, care este de 182.671.000 de lei.

Banii SRR de la bugetul de stat reprezintă 47,84% din bugetul Radioului Public, restul de 52,16% reprezentând veniturile proprii ale instituţiei. Potrivit legii 41 din 1994, veniturile proprii ale SRR provin din: taxa radio, sume încasate din publicitate, sume incasate din amenzi pentru neplata în termen a taxei radio etc.