Culisele amenzii-record aplicate de Consiliul Concurenţei petroliştilor români sunt demne de un film de acţiune: investigatori racolaţi de cei anchetaţi, tehnică de investigaţie de ultimă generaţie, trădări şi greşeli aproape incredibile făcute de corporaţiile acuzate de constituirea unui cartel.

Consiliul Concurenţei (CC) a sancţionat cu o amendă usturătoare cinci companii petroliere (OMV Petrom, Rompetrol Downstream, Lukoil, Mol şi Eni) despre care, în urma unei investigaţii de lungă durată, a găsit dovezi că s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium, care le genera sub 20% din vânzări şi reprezenta mai puţin de 5% din cifrele de afaceri. Consiliul Concurenţei consideră că decizia de a renunţa la tipul de carburant ieftin de pe piaţă s-a făcut doar din raţiuni de profit. În urma acestei decizii comune a petroliştilor, şoferii români mai pot să opteze la pompă doar între carburanţi mai scumpi, care aduc profituri mai mari companiilor.

Ce este un „dawn raid"

Inspectorii Consiliului Concurenţei au anchetat cazul „cartelului petroliştilor" în stilul procurorilor, efectuând începând cu 2009 percheziţii la sediile companiilor, deşi termenul prietenesc este de „inspecţii inopinate". „Cunoscute sub numele englezesc de „dawn raid", fiecare dintre aceste vizite surpriză este pregătită cu mai multe zile înainte, în prealabil fiind identificate exact corpurile de clădire unde lucrează fiecare persoană vizată de anchetă, ora la care clădirea îşi deschide porţile şi alte obiceiuri corporatiste specifice. Apoi, într-o dimineaţă oarecare, în clipa zero a zilei de lucru, atunci când angajaţii de la firma de securitate deblochează uşile de acces în clădire, echipa de inspectori pătrunde înăuntru, declanşând raidul în mai multe locaţii ale aceleiaşi companii de petrol concomitent, pentru ca staff-ul dintr-un sediu să nu apuce să-şi anunţe colegii din altă locaţie vizată şi în felul acesta cei vizaţi să aibă timp să distrugă eventualele probe. Beneficiind de „tehnică criminalistică" şi tehnologii IT avansate, inspectorii copiază tot conţinutul hardurilor din încăperile vizate şi realizează copii ale tuturor documentelor de hârtie. Urmează săptămâni şi chiar luni de verificare atentă a fiecărui act, e-mail şi fişier, în căutarea urmelor care să indice că într-adevăr a fost vorba de o înţelegere de tip cartel.

Cartelul s-a dat singur de gol

Cazul n-ar fi fost posibil dacă petroliştii înşişi n-ar fi comis nişte greşeli copilăreşti, care au uşurat enorm munca investigatorilor, susţin reprezentanţii CC. Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Valentin Mircea, a declarat pentru RL că extrem de importante pentru stabilirea vinovăţiei au fost vizitele inopinate efectuate la sediile companiilor de carburanţi şi la asociaţia petroliştilor: „Am colectat foarte multă corespondenţă între părţi, în principal «minute». Asociaţia Petroliştilor fiind o asociaţie profesională, se redactau minute după întâlnirile celor din asociaţie, corespondenţa ulterioară între ei, după întâlnirile pe care le ţineau. E vorba de e-mail-uri în special. Noi ridicăm hardurile computerelor şi ne uităm în tot ce există în ele, documente şi e-mail-uri. Şi toate acestea au arătat un peisaj destul de clar, aproape neaşteptat, deoarece există o prezumţie că orice înţelegere de tip cartel este cât se poate de secretă, cu alte cuvinte că operatorii economici, învăţaţi cumva de sancţiuni primite de firme în alte ţări-Comisia Europeană dă sancţiuni foarte severe în această materie-nu lasă foarte multe semnale ale activităţii lor. Aici au fost multe semnale, ceea ce este bine în sensul în care Consiliul a reuşit să identifice probe incriminatoare, deşi noi nu căutăm să găsim vinovaţi".

„Micul trădător"

Sursele noastre ne-au precizat că unul dintre jucătorii mai mici de pe piaţa carburanţilor, deşi a bătut palma cu ceilalţi petrolişti să renunţe la carburantul „low cost", până la termenul limită stabilit de comun acord de toate companiile din cartel, în realitate i-a fentat pe ceilalţi patru jucători. Astfel, în timp ce celelalte companii începuseră să scoată treptat de la pompe „benzina ieftină", compania cu pricina a crescut numărul de pompe la care era disponibil produsul „low cost" şi cantităţile scoase la vânzare. Precizăm că totuşi, după termenul limită autoimpus de firmele mari pentru înlocuirea „benzinei ieftine", inclusiv „micul trădător" s-a conformat deciziei grupului.

Preşedintele Consiliului a sărit în ograda anchetaţilor

Surse apropiate investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei ne-au declarat că presiunea pe angajaţii Consiliului este foarte mare: „La scurt timp după ce Consiliul Concurenţei a demarat una din primele anchete la compania Petrom, însuşi preşedintele consiliului de la acea vreme, Mihai Berinde, şi-a dat demisia şi ulterior s-a angajat director în Petrom, adică a sărit din barca anchetatorilor în barca celor pe care-i ancheta". Petrom l-a numit pe Mihai Berinde în 21 ianuarie 2008 director de afaceri corporative şi conformitate, deşi era un personaj care venea după un mandat controversat în fruntea Consiliului Concurenţei. Precizăm că în mandatul lui Berinde la Consiliul Concurenţei, motivând insuficienţa probelor, s-a dat decizia „nevinovat" pentru Petrom, după ce, la începutul anilor 2000, compania fusese acuzată de micii benzinari că a profitat de poziţia sa pe piaţa carburanţilor, adoptând practici anticoncurenţiale, impunându-le să cumpere carburanţi doar din depozitele proprii, la preţ mai mare, şi nu de la poarta rafinăriei, mai ieftin, aşa cum procedase în trecut. Sub şefia lui Berinde s-au desfăşurat mai multe anchete referitoare la Petrom, inclusiv contractul anticoncurenţial prin care Petromservice şi-a prelungit cu 5 ani contractul de prestări servicii pentru OMV-Petrom, compania controlată de Liviu Luca obţinând comenzi de aproape un miliard de euro de la Petrom şi inclusiv bani pentru restructurare şi salarii compensatorii la concedierile din Petromservice.

Cuantumul amenzii era cunoscut încă din decembrie 2011