Mecanismul va putea fi folosit doar de către ţările care au ratificat un pact de disciplină bugetară consolidată. Potrivit textului aprobat în cadrul unei reuniuni ţinute luni la Bruxelles, Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va înlocui permanent Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) din zona euro.

Tratatul precizează că pentru a beneficia de ajutorul financiar al ESM, va fi necesar ca statele participante să ratifice Pactul ce consolidează disciplina bugetară a zonei euro, aşa-numitul "compact fiscal", care urmează să fie adoptat la 30 ianuarie şi semnat la începutul lui martie.
Pe o perioadă de tranziţie de un an, între intrarea în vigoare a ESM - în iulie 2012 - şi încetarea EFSF - jumătatea lui 2013 -, capacitatea lor de împrumut combinată va fi de 500 de miliarde de euro, dar acest plafon ar putea fi revizuit până la intrarea în vigoare a ESM, potrivit textului.

Lagarde cere un ESM puternic

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde a îndemnat luni statele din zona euro să se doteze cu un "mecanism de apărare mai vast" împotriva crizei, cu "o creştere substanţială a resurselor reale disponibile actual", în special o "creştere" a "taliei" ESM.

Mai multe ţări din zona euro, inclusiv Italia, pledează de asemenea pentru o forţă de impact financiar consolidată, în vederea asigurării pieţelor şi soluţionării durabile a crizei datoriilor, însă Germania pare să accepte cu greu consolidarea. Lagarde cere zonei euro să crească fondul de urgenţă şi să analizeze emisiuni de obligaţiuni comune.

In plus, pentru a ajuta la depăşirea acestei perioade dificile, Lagarde a cerut statelor creditoare să susţină o majorare a resurselor FMI, astfel încât instituţia să poată acoperi un deficit de finanţare estimat la 1.000 de miliarde de dolari în următorii ani. FMI vrea să-şi crească resursele cu până la 500 de miliarde de dolari, incluzând fondurile promise de ţările din zona euro, a spus directorul FMI.

Negocieri UE-creditori pentru reducerea datoriilor Greciei

Miniştrii de Finanţe din zona euro au respins oferta creditorilor privaţi ai Greciei pentru reducerea datoriilor statului elen, drept insuficientă, şi au cerut autorităţilor de la Atena să facă noi economii bugetare, sporind astfel riscul de intrare în default a ţării, transmite Reuters. La reuniunea de la Bruxelles, miniştrii au spus că nu pot accepta solicitarea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni elene pentru un cupon (dobândă) de 4% care să fie aplicat noilor obligaţiuni pe termen lung, care ar urma să fie emise în schimbul celor actuale în cadrul planului de reducere a datoriilor Greciei. Această ţară poate accepta un cupon de maxim 3,5%, iar miniştrii de Finanţe din zona euro au susţinut poziţia autorităţilor de la Atena ca şi cea a FMI. Băncile şi alte instituţii financiare private, reprezentate de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IFI) susţin că dobânda de 4% este nivelul minim pe care îl pot accepta pentru reducerea cu 50% a valorii nominale a datoriilor elene. Obiectivul negocierilor este reducerea datoriilor Greciei cu circa 100 de miliarde de euro, de la 350 de miliarde de euro, astfel încât ponderea lor în PIB să scadă de la 160% în prezent la 120% până în 2020.