"Statul elen are o gravă problemă de credibilitate care a derivat din mătrăşirea unor date macrocontabiliceşti, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale şi o cheltuire publică mult mai mare decât capacitatea economiei elene de a produce. În plus, statul elen s-a împrumutat excesiv şi prost, expunându-se nejustificat pe termen scurt. În aprilie-mai 2010 sunt nevoiţi să ramburseze circa 20 miliarde euro", a arătat Andreea Paul Vass, într-un comunicat primit de Agerpres.

În cazul României, acest lucru s-ar fi putut întâmpla, în cel mai rău scenariu, la sfârşitul anului 2008 când "gradul de expunere a datoriei externe pe termen scurt a fost de aproximativ de aceeaşi valoare, 20 miliarde de euro", a apreciat consilierul primului-ministru, care a subliniat că o "politică raţională de reducere a cheltuielilor publice, chiar sub presiunile sociale şi politice date de alegerile prezidenţiale, a eliminat în acest moment riscul de depreciere grava a cursului de schimb" prin "contrabalansarea cu împrumutul contractat de la instituţiile internaţionale, la o rată favorabilă a dobânzii".

Vass reaminteşte că "situaţia economică din Grecia i-a pus pe jar pe oficialii europeni, după ce agenţiile de evaluare financiară au scăzut ratingurile suverane ale Greciei, din cauza creşterii excesive a datoriei publice şi a deficitului bugetar, cauzată, în principal, de nivelul foarte mare al economiei subterane" şi susţine afirmaţiile cu o serie de evoluţii din piaţă.

Multe fonduri de investiţii se aşteaptă ca datoriile Greciei generate de criză să se răspândească şi în alte ţări şi totodată, mai mulţi manageri de pe piaţa de profil consideră că problemele Greciei vor duce la destabilizarea monedei europene în zona euro, potrivit Market Watch.

Companiile Trim Tabs Investment Research şi Braclay Hedge au condus acest studiu incluzând 61 de manageri, dintre care aproape 60 la sută au spus că datoriile Greciei vor avea repercusiuni asupra ţărilor europene. Totuşi, aceştia nu şi-au exprimat îngrijorarea vizavi de zona euro. Cercetarea a scos la iveală faptul că 15 la sută dintre managerii fondurilor cred că stabilitatea zonei euro va fi afectată de criza din Grecia. Nici un manager din zona euro nu prevăzuse acest scenariu, însă ideea nu este deloc străină printre managerii din Marea Britanie şi Statele Unite.

Andreea Paul Vass consideră că actuala "criză din Grecia reliefează, pe fond, problemele unei uniuni monetare lipsite de uniformitate şi care nu dispune de un mecanism de supraveghere cu misiunea de a corecta dezechilibrele interne. Discuţiile sunt provocatoare pentru că un astfel de mecanism însoţit de sancţiuni, ridică, implicit, problema suveranităţii statelor membre din zona euro".

Băncile greceşti, afectate direct de situaţia financiară de pe piaţa internă, sunt dependente de sprijin din partea BCE într-o măsură mai mare decât alte bănci europene. Totodată, ele au expuneri semnificative şi în România (19,6 miliarde euro).

Consecinţa directă a evoluţiei economiei greceşti ar putea-o reprezenta restrângerea activităţii grupurilor bancare în regiune, implicit a investiţiilor elene care ar fi fost finanţate de acestea (inclusiv în România). Totodată, nu este complet exclusă preluarea subsidiarelor sau a operaţiunilor băncilor greceşti de către alte grupuri bancare vest-europene aflate într-o poziţie mai bună din punct de vedere financiar.

Autorităţile din Grecia s-au străduit să reducă deficitul bugetar de 12,7 la sută din produsul intern brut (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeană. Guvernul grec a adoptat săptămâna trecută o nouă serie de măsuri de austeritate, ce vor permite economii suplimentare de 4,8 miliarde euro, au crescut TVA la 19 la sută şi reduc primele de vacanţă ale bugetarilor cu 30 la sută.

Chiar dacă problema Greciei va fi rezolvată, există riscul ca această criză de solvabilitate să se manifeste şi în alte state precum Portugalia, Irlanda sau Spania, "nefiind sigur că soluţia aplicată în cazul Greciei poate fi transferată şi la nivelul acestor economii", subliniază Andreea Paul Vass.
Conform declaraţiilor oferite de fostul preşedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, cea mai gravă perioadă a crizei financiare din Grecia s-a încheiat, iar celelalte ţări din zona euro nu se vor confrunta cu acelaşi gen de probleme.