Fără tăieri de cheltuieli, datoria publică a României ar urma să ajungă la 62% din PIB până în 2012, a spus premierul Emil Boc, spulberând astfel mitul că România s-ar bucura încă de avantajele unui grad redus de îndatorare bugetară. Potrivit Eurostat, după trei ani de stagnare, la 12-13%, datoria publică a explodat în 2009 până la 23,7% pe final de an. Datele rectificate ulterior de Ministerul Finanţelor indică o datorie de 30,14% la sfârşitul anului 2009, care ulterior a scăzut până la 28,77% la sfârşitul lunii februarie. O creştere a datoriei de 15-16 puncte pe an nu este exclusă în condiţiile unui deficit bugetar mare, apropiat de 10% din PIB, la dobânzi împovărătoare şi pe o tendinţă de scădere a PIB. „E posibil", a comentat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, scenariul lui Emil Boc. „Dinamicile nu sunt liniare. Dacă nu se iau măsuri, se poate ca datoria publică să accelereze", a spus Croitoru.

Irlanda: de la 25% la 64% în doi ani

Cel mai recent exemplu de creştere galopantă a datoriei publice este Irlanda. De la 25% din PIB în 2007, a crescut la 43,9% în 2008 şi la 64% în 2009. Acum, România plăteşte dobânzi de 1,8 miliarde euro pe an, adică 1,5% din PIB. O dublare a datoriei publice ar fi însoţită şi de creşterea dobânzilor - de la media actuală de 5% la un minumum de 7% -, ceea ce înseamnă, practic, triplarea costurilor cu dobânzile, până la 5 miliarde euro sau 4% din PIB. Cât al unui sector bugetar mare, ca educaţia sau sănătatea. Toate acestea ar avea consecinţe catastrofale.

Grecia: dobânzi cât bugetul educaţiei şi al poliţiei

Grecia, la un grad de îndatorare de 115% din PIB la sfârşitul anului 2009 (şi 140% prognozat pentru 2013), plăteşte anul acesta dobânzi de minimum 13 miliarde euro. Iar situaţia Greciei este, la rândul ei, foarte aproape. O dublare a datoriei publice în numai doi ani înseamnă că România poate ajunge la ordinul de mărime al Greciei - peste 100% din PIB - nu mai târziu de 2014. 

Fără restructurare, taxele vor creşte

Pe lângă tăierile de sa­larii şi pensii cu 25% respectiv 15%, Guvernul şi FMI au pregătit un pachet-surpriză de ajustari bugetare, masive. Acesta vizează nu doar beneficiarii de fonduri bugetare ci şi pe contribuabilii care tocmai credeau că au scăpat de majorarea ta­xelor. Guvernul s-a angajat, prin Memorandumul suplimentar de Înţelegere convenit cu FMI şi UE, să majoreze unele taxe, dacă măsurile anunţate deja privind reducerea cheltuielilor nu vor fi aplicate până în iunie sau nu au efectul scontat. Memorandumul include măsurile de reducere a cheltuielilor convenite de autorităţile române cu instituţiile internaţionale, precum reducerea salariilor cu 25%, raţionalizarea numărului de angajaţi din sectorul public, diminuarea pensiilor cu 15%, îngheţarea pensionărilor anticipate şi extinderea bazei de impunere pentru impozitul pe venit, pentru a include şi tichetele de masă şi veniturile din câştigurile de capital. 

„În cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată", se arată în Memorandumul de Înţelegere, citat de Mediafax. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după întâlnirea cu membrii Biroului Permanent al Senatului că i-a informat pe aceştia „mai pe larg" despre conţinutul scrisorii de intenţie la acordul stand-by cu FMI. „Situaţia este destul de complicată, nu numai a României, ci mai ales în regiunea noastră. Nu putem să o neglijăm,  nu putem să uităm impactul rapid care poate să apară, asta este caracteristica unei crize financiare, are o declanşare extrem de scurtă, cu momente violente de desfăşurare. Săptămâna trecută a fost un exemplu, impactul crizei financiare din Grecia nu s-a oprit la România, zlotul polonez a avut mişcări mult mai violente decât a avut leul românesc. Sunt lucruri pe care categoric le ştim, este bine să le evaluăm sub toate aspectele, nu doar financiar şi economic, ci şi social şi politic", a mai afirmat guvernatorul BNR. 

Lista celor mai dure măsuri convenite cu fmi

IMPOZIT PE TICHETELE DE MASĂ ŞI DOBÂNZI
Guvernul va extinde baza de impunere pentru impozitul pe venit, incluzând şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare şi plăţile compensatorii, şi va elimina scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor IT.