România, Ungaria şi Serbia, susţinute de FMI, UE şi alte instituţii financiare prin împrumuturi în valoare totală de 43 miliarde euro, se confruntă cu aceleaşi probleme macroeconomice şi întâmpină probleme în a atrage finanţare de la investitori, spun analiştii consultaţi de Reuters.

Serbia nu a reuşit să atragă suficiente oferte pentru şase din cele 25 de licitaţii de vânzare de titluri organizate începând din iunie, iar România nu a vândut nimic în patru licitaţii de la lansarea unui program de austeritate în iulie şi a înregistrat doar un succes parţial în alte zece. O licitaţie organizată săptămâna trecută de Ungaria nu a reuşit să atragă fondurile vizate de guvern, scrie Mediafax.

Ungaria, cea mai îndatorată ţară din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, România, aflată printre cele mai sărace ţări din spaţiul comunitar, şi Serbia, care nu este membră a Uniunii, încearcă să-şi susţină monedele naţionale, să limiteze creşterea inflaţiei şi să atragă investiţii străine în contextul declinului veniturilor, însă succesul acestora este limitat, afirmă analiştii.

"Evident, cele trei state se confruntă cu aceleaşi probleme macroeconomice, care le-au forţat să caute sprijin sub umbrela FMI. Necesarul lor de refinanţare este mult peste cel al regiunii, având în vedere derapajele bugetare, în timp ce problemele politice persistă", a afirmat Elisabeth Gruie, analist pentru pieţe emergente la BNP Paribas Londra.

Randamentele cerute pentru vânzarea de titluri cresc deoarece investitorii "îşi pierd încrederea rapid", consideră Timothy Ash, specialist pentru pieţe emergente la Royal Bank of Scotland Londra.

"Ungaria are încă probleme importante, inclusiv o îndatorare a sectorului public şi privat, mai mari decât cele ale României şi Serbiei", a afirmat Ash.

Randamentele cerute pentru tiluri vândute de Serbia a urcat la 10,7%, de la 10,3% în iulie, potrivit datelor Bloomberg. în timp ce în Ungaria au crescut la 5,47%, de la 5,38% în urmă cu o lună. România a plafonat la 7% randamentele oferite investitorilor, faţă de 6,29% în luna mai.

În contrast, randamentele comparabile ale Cehiei au scăzut de la 0,84% la 0,82% în ultima lună, iar cele ale Poloniei au coborât la 4,67% în primele zile din septembrie, faţă de 4,759% la începutul lui august.

Spre deosebire de alte state din regiune, Ungaria, România şi Serbia au apelat la FMI pentru împrumuturi în toiul recesiunii economice, în principal pentru a reasigura investitorii că vor promova politici macroeconomice adecvate. Toate cele trei state au fost nevoite să îngheţe sau să reducă salariile din sectorul public şi pensiile, pentru a atinge ţintele de deficit bugetar.

Extinderea facilităţilor de împrumut de la Fond, condiţionate prin politici fiscale prudente, a reapărut ca unul dintre principalele criterii urmărite de investitori, notează Bloomberg.

În timp ce politicienii români au afirmat că intenţionează să înceapă discuţii pentru prelungirea acordului cu FMI, autorităţile din Ungaria au transmis mesaje conflictuale în privinţa necesităţii unei noi înţelegeri cu instituţia internaţională, afectând cursul forintului, consideră mai mulţi analişti, între care şi Elisabeth Andreew de la Nordea Copenhaga. Serbia, care are un acord cu Fondul până în aprilie 2011, ar putea renunţa la o nouă înţelegere din cauza următoarelor alegeri generale, potrivit declaraţiilor mai multor miniştri.

"Investitorii din Ungaria rămân neliniştiţi, iar autorităţile trebuie încă să reducă deficitul de credibilitate cauzat de anumite declaraţii ale membrilor guvernului. În acelaşi timp, România îşi ia medicamentul de la FMI şi înăspreşte foarte mult politicile fiscale pentru a corecta un deficit bugetar mare", a afirmat Gabriel Stern, economist pentru pieţe emergente la compania londoneză Exotix.

Totodată, cele trei state sunt afectate de temerile privind reintrarea în recesiune mai mult decât alte ţări din regiune, a spus Andreew.

România are un acord de împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.