„Troika" formată din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi membrii Uniunii Europene a crezut că pot salva Grecia, însă au condus la creşterea datoriilor ţării atunci când era evident că acordarea de împrumuturi nu era cea mai bună idee, se arată într-o analiză publicată de ziarul britanic The Guardian. Autorul materialului subliniază că Grecia a ajuns în situaţia de faţă cu ajutorul celor trei instituţii de mai sus.

Grecia era falimentară în 2010, însă „troika" a impus guvernului elen mai multe măsuri de austeritate, iar rezultatele au fost dezastruoase: consumul s-a prăbuşit şi împreună cu acordarea de credite bancare, astfel încât nucleul economiei elene a fost zdrobit.

Însă, măsurile pe care guvernul condus de premierul George Papandreou ar trebui să le implementeze - o parte chiar de la 1 octombrie - nu au ca efect imediat stabilizarea situaţiei în Grecia, ci eliberarea unei noi tranşe de împrumut de la FMI.

În analiza The Guardian se afirmă că Grecia a fost şantajată de trioul FMI/BCE/UE: la începutul lunii septembrie Grecia a mai primit un ultimatum - continuaţi să luaţi noi măsuri de austeritate sau, în caz contrar, nu mai primiţi bani pentru acoperirea găurilor din buget.

Întrebat dacă tăierea salariilor şi pensiilor se va face de la 1 octombrie, ministrul de finanţe elen, Evangelos Venizelos, a răspuns răspicat: „Da, evident!".

Chiar şi cu aceste noi măsuri, economiştii estimează că datoria Greciei va ajunge în câteva luni la 150% din PIB.

Şomajul, una dintre problemele majore

Grecia are în momentul de faţă 900.000 de şomeri, iar estimările specialiştilor indică 1,2 milioane de oameni fără loc de muncă în maxim şase luni de acum încolo. La o populaţie de 11 milioane de locuitori cifra este dezastruoasă.

La asta se adaugă scăderi repetate ale produsului intern brut (PIB) în 2009 şi în 2010, scădere care a ajuns la 10% în 2011, deşi măsurile luate în 2010 ar fi trebuit să ducă la un PIB cu doar 7% mai mic faţă de anul precedent.

În acelaşi timp datoriile externe ale Greciei au continuat să crească, după ce în 2009 ajunseseră la 115% din PIB. Estimările nu arată însă o scădere a banilor pe care Grecia îi datorează organismelor de la care a continuat să împrumute bani, iar previziunile pentru 2013 arată o datorie mutant de 200% din PIB.

Ziarele greceşti au publicat o serie de măsuri de austeritate fiabile care ar putea ajuta Grecia să supravieţuiască fără să declare falimentul şi pentru a păstra moneda euro. Pe lista măsurilor se află desfinţarea a 20.000 de locuri de muncă din sistemul de stat, tăierea salariilor şi a pensiilor şi îngheţarea lor pe o durată nedeterminată, creşterea preţurilor la combustibil, închiderea unor companii aflate pe pierderi şi deţinute de stat, tăierea cheltuielilor cu sistemul de sănătate şi accelerarea procesului de privatizare a marilor companii.

"Mingea este acum în terenul Greciei. Implementarea acestor măsuri este esenţială", spune Bob Traa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional la Atena. Acesta spune însă că dacă toate aceste măsuri sunt luate fără a începe o colectare susţinută a taxelor efortul guvernului de la Atena va fi făcut în van.

Strauss-Kahn: uitaţi de datoriile Greciei

„Datoria Greciei trebuie să scadă, nu să crească", a declarat în primul său interviu după eliberarea din arest Dominique Strauss-Kahn, fostul director al FMI. Acesta a mai spus că „guvernele europene şi creditorii privaţi ar trebui să-şi asume pierderile mai degrabă, decât să se mai joace pentru o vreme".

„Guvernele ţărilor din Uniunea Europeană nu rezolvă problemele, ci fac ca acestea să se adâncească pe principiul „bulgărelui de zăpadă" care crreşte şi face problemele tot mai mari şi mai mari", a mai spus socialistul francez.

Citeşte aici care sunt sumele pe care Grecia le datorează mai multor ţări din Uniunea Europeană 

Grecia nu are nevoie de FMI pentru a-şi reveni

În realitate, notează The Guardian, Grecia se află în pragul intrării în imposibilitate de plată şi de a abandona moneda europenă pentru a se întoarce la drahmă. Din păcate, problema majoră este că economia Greciei este şi mai firavă decât în 2010, iar rezultatele oricăror măsuri adoptate nu mai sunt previzibile, iar sfârşitul poate fi catastrofal.

Şi totuşi, există măsuri care pot fi luate în interesul grecilor şi nu al băncilor, al guvernelor altor ţări şi al unor instituţii de creditare? Analiza făcută de ziarul britanic concluzionează că da, există soluţii. Dar acestea trebuie aplicate din interior, fără a se ţine cont de lumea din afara graniţelor elene.

Primul pas ar fi ca Grecia să declare falimentul fără a încredinţa frâiele acestui proces către bacheri, FMI sau UE. Însă, chiar dacă intrarea în faliment este făcută pentru a-i asigura Greciei anularea datoriilor, băncile elene nu sunt de acord cu această măsură, având în vedere că pentru unele dintre ele pierderile generate ar putea duce la falimentul instituţiei bancare. Astfel că, sarcina cea mai delicată a guvernului Papandreou este să constrângă băncile să accepte unele măsuri. Însă, în acelaşi timp, politicienii de la Atena ar trebui să apeleze la un auditor extern care să spună cât de legitimă este această măsură ce va afecta iremediabil sistemul bancar.

De asemenea, analiştii sunt de părere că „ajutoarele" oferite Greciei de FMI şi guvernele europene să fie declarate ilegale, de acelaşi audit extern.

Cel de-al doilea pas ar fi ca Grecia să iasă din zona euro, dar într-o aşa manieră încât să fie în interesul clasei muncitoare, nu al marilor firme şi al băncilor. În ciuda previziunilor făcute, Grecia nu se va prăbuşi dacă renunţă la euro. Ieşirea din zona euro este pentru eleni cea mai bună cale pentru a redeveni competitivi şi de a-şi vedea economia recuperându-se.

Analistul britanic mai notează că guvernul elen trebuie să adopte cât mai repede drahma, să naţionalizeze băncile şi să impună o serie de controale de capital foarte severe asupra firmelor. Însă, Atena trebuie să se asigure că poate susţine pătura săracă a populaţiei prin asigurarea unei rezerve considerabile de combustibil, hrană şi medicamente, precum şi o redistribuire a veniturilor dinspre cei foarte bogaţi către cei mai săraci.

Cu aceste măsuri luate, conchide analistul britanic, Grecia ar trebui să înceapă să-şi revină în câteva luni, revenirea fiind ajutată de o devalorizare a monedei ce ar stimula industria şi ar duce la o creştere a exporturilor. Însă, Grecia trebuie să decidă acum în ce direcţie pasează mingea ce se află în terenul lor.