Leul îşi va continua devalorizarea faţă de euro, însă nu până la o rată 5 lei la euro, scenariu în care economia naţională ar avea de suferit. Intr-o intervenţie avută ieri la Banca Naţională, guvernatorul Mugur Isărescu a ţinut să îi liniştească pe cei speriaţi de evoluţia cursului dar şi să dea un semnal pieţei că banca va interveni pentru susţinerea leului. Riscurile sunt majore. Un leu slab faţă de un euro care este fragil la rândul lui faţă de dolar ar scumpi masiv importurile României şi ar creşte preţul carburanţilor, cu efecte în inflaţie.
Dolarul poate ajunge din urmă euro
„Ce ne deosebeşte prognozele de acum versus 2007 – 2008? Atunci euro se întărea faţă de dolar. Acum este de-a-ndoasele. Acum se duce spre 1,2 poate chiar 1,1. Cred că riscă cei care vorbesc despre o prognoză aproape firească a cursului de 5 lei/euro. Dacă se întâmplă ceva în Grecia se duce deja la 1,1 sau 1 (cursul euro/dolar – n.r.). În mod firesc suntem cu ochii la euro/dolar. O asemenea prognoză suferă (5 lei/euro – n.r.). Aş spune că suferă rău. Deosebirea este clară între 2007- 2008 faţă de 2012”, a spus Isărescu.
Melania Hăncilă, economist-şef al Volksbank, nu crede că euro va ajunge la valoarea de 5 lei. Sunt câteva motive. Unul dintre acestea este că moneda naţională nu este una tranzacţionată, al doilea este că BNR are rezerve suficiente pentru a interveni. Deteriorarea balanţei de plăţi, scăderea investiţiilor străine directe, gradul mic de abosrbţie a fondurilor UE sunt factori ce pun presiune pe curs. Scăderea leului încurajează pe moment exporturile însă scumpeşte importurile, cu efect in inflaţie, şi face rău economiei, afirmă Hăncilă.
Leul s-a devalorizat peste 3% de la începutul anului
Banca Naţională a României (BNR) a publicat marţi pentru euro un curs de 4,4646 unităţi, în uşoară scădere faţă de vineri. Referinţa leului faţă de euro a depăşit record după record în luna mai, cel mai înalt nivel fiind stabilit la 24 mai, de 4,4662 lei/euro. De la începutul anului, cursul indică o depreciere a leului de 3,39% raportat la nivelul maxim istoric şi 3,35% faţă de cotaţia de marţi. Totodată, referinţa pentru dolar a coborât luni cu 3,13 bani, la 3,5918 lei/dolar, după ce la finalul săptămânii trecute moneda americană s-a plasat la un nivel record faţă de leu. În şedinţa de vineri, BNR a anunţat pentru dolar de 3,6231 unităţi, reprezentând recordul istoric. Nu numai monedele central şi est europene au piedut din valoare, ci şi cele ale unor economii puternice, precum cea a Norvegiei. Dacă la începutul lunii mai rata de schimb era sub 5,76 coroane norvegiene la dolar, zilele trecute rata depăşise 6,09 coroane la dolar. Devalorizarea coroanei norvegiene a avut loc şi faţă de euro.
Intervenţiile băncilor centrale au tras euro în jos
In dorinţa de a îşi proteja monedele naţionale, băncile centrale din economiile emergente au aruncat pe piaţă rezerve importante de euro, acesta fiind un alt motiv ce a dus la devalorizarea monedei unice faţă de dolar, potrivit unor traderi şi analişti citaţi de Financial Times.
Aceştia susţin că băncile centrale s-au numărat printre cei mai importanţi „vânzători” de euro în ultima perioadă, în contradicţie cu obiceiul de a cumpăra euro în perioade de depreciere pentru a-şi diversifica rezervele valutare.
„Cea mai recentă repriză de neîncredere faţă de euro a redus considerabil interesul băncilor centrale faţă de moneda unică”, consideră Steven Englander, strateg valutar la Citigroup. Bank of America Merrill Lynch susţine că, potrivit datelor proprii, băncile centrale au vândut neobişnuit de mulţi euro în luna mai, alături de fondurile de hedging şi investitorii instituţionali.
„Acum un an, băncile centrale au contribuit la limitarea deprecierii euro. Acum, creşterea rezervelor a încetinit, managerii îndepărtându-se de euro”, spune Richard Cochinos, strateg valutar la BofA Merrill Lynch.
Pariurile fondurilor de hedging împotriva monedei euro au crescut la un nou maxim record, fiind aşteptate noi deprecieri după ce valuta unică europeană a scăzut deja la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar. Potrivit Mediafax, numărul poziţiilor scurte pe euro, prin care investitorii anticipează scăderi, a crescut săptămâna trecută cu peste 13.000, iar volumul contractelor care pariază pe declinul monedei unice este cu peste 200.000 mai ridicat faţă de numărul poziţiilor lungi, prin care sunt aşteptate creşteri.
