Muntenegru, ţară al cărei PIB este de 15 ori mai mic decât cel al României, pare să aibă mai multe şanse pentru prima concesiune a unei autostrăzi decât avem noi la Comarnic-Braşov. Firma Aktor, parte a consorţiului Vinci-Aktor, care s-a retras din România, după ce chiar semnase contractul de concesiune, în Muntenegru, este foarte interesată de concesiunea autostrăzii Bar-Boljare, lungă de 169 de kilometri. Mai mult, grecii cer chiar cu 4 milioane euro mai puţin pe kilometrul muntenegrenilor, construit tot în munte.

Autostrada lor: 40% din PIB

Contractul autostrăzii care leagă localităţile Bar la Marea Adriatică şi Boljare la graniţa cu Serbia a fost semnat iniţial în iunie 2009 cu firma croată Konstruktor în urma licitaţiei câştigate de aceasta la un preţ de construire a autostrăzii de 2,7 miliarde euro. Oferta croaţilor era cu 1,2 miliarde euro mai mică decât cea a celui de-al doilea clasat, consorţiul condus de Aktor. Chiar dacă micul stat muntenegrean s-a angajat să sprijine investiţia croaţilor cu 1,74 miliarde euro, aceştia nu au fost în stare să prezinte până la finele anului trecut scrisori de garanţie bancară în valoare de 814 milioane euro, după cum îi obliga contractul. Deoarece nici o amânare de două luni acordată croaţilor nu le-a fost de ajutor, statul muntenegrean a reziliat în martie contractul cu Konstruktor.  Muntenegrenii s-au orientat către al doilea clasat, asocierea condusă de Aktor, care ceruse 3,9 miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro urmau să fie asigurate de Muntenegru. „Oferta croaţilor  a fost ireal de mică şi este imposibil ca pentru respectiva sumă să poată fi dus la îndeplinire un proiect de o asemenea anvergură", au comentat surse din Aktor, asocierea de pe locul 2, oferta concurenţilor croaţi. Potrivit portalului Analitika, bancherii nu au crezut în proiect, care era imposibil de susţinut financiar.

Aktor n-are bani în România, dar are în Muntenegru

Dacă în România asocierea Vinci-Aktor a acuzat dificultăţi de finanţare, în Muntenegru oficialii Aktor au declarat că nu au nici o problemă în a face rost de bani. Potrivit site-ului agentiabalcani.ro, grecii le-au declarat muntenegrenilor că deţin banii necesari construirii şi că prezentarea garanţiei bancare nu e o problemă pentru ei. Guvernul a început negocierile cu Aktor pentru a-i determina să coboare preţul la cel propus de croaţi. Chiar cu un contract reziliat, interesul nu a dispărut însă nici din partea firmei croate. Potrivit ultimelor informaţii publice, banca chineză Exim a declarat că este de acord să suporte financiar investiţia croaţilor. Dacă nici una dintre variante nu va funcţiona, muntenegrenii sunt pregătiţi să scoată asul din mânecă, anume începerea de negocieri cu asocierea de pe locul 3, condusă de compania austriacă Alpine.

Vinci îşi duce banii în Rusia

Nici Vinci, partenerul Aktor în concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov, nu pare să aibă probleme de finanţare în alte ţări. OAO Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei, va împrumuta 1,1 miliarde dolari unui consorţiu condus de Vinci pentru concesiunea primei autostrăzi cu taxă din această ţară, Moscova-St. Petersburg, potrivit unei informaţii  Bloomberg, exact în luna în care Vinci rezilia contractul său din România pe motiv de lipsă de bani şi de criză. Spre deosebire de România, unde statul a aşteptat să îi pice din cer banii pentru autostrada de pe Valea Prahovei, în Rusia OAO Sberbank va vinde titluri în valoare de 300 milioane euro, care poartă garanţia statului pentru a asigura parţial finanţarea, potrivit lui German Gref, CEO OAO Sberbank.

Românii plăteau cu 4 milioane euro mai mult pe kilometru

Ideea că autostrada din Muntenegru este mai uşoară decât Comarnic-Braşov, şi de aceea acolo concesiunea ar fi mai uşoară, este greşită dacă analizăm lucrările de artă din cele două proiecte. Bar-Boljare, lungă de 169 de kilometri, are 48 de tuneluri, 107 poduri şi viaducte. Cel mai lung pod are 5 kilometri şi va fi peste lacul Skadar. 29% din lungimea totală a autostrăzii, deci 46 de kilometri, sunt reprezentate de lucrări de artă, al căror cost este de 60% din total. Preţul de construire pe kilometru cerut de croaţi este de 16,8 milioane euro, în timp ce al grecilor este de 24,3 milioane euro. Comarnic-Braşov urma să aibă o lungime de 55 de kilometri, din care 19 kilometri de lucrări de artă. Preţul de 1,57 miliarde euro cerut pentru construire presupunea că statul urma să plătească în medie 28,54 milioane euro pe kilometru - adică 4 milioane euro mai mult decât preţul la care Aktor este dispus să lucreze în Muntenegru.