La trei ani după gonirea aeronavelor low-cost pe Otopeni, cel mai vechi aeroport din România, Aurel Vlaicu (fost Băneasa), îşi caută încă identitatea. Oamenii de afaceri care ar fi urmat să dea buzna pe acesta cu aeronavele lor de lux încă nu au sosit. Acum, Transporturile vor să atragă pe acesta traficul de protocol.
Aeroportul Aurel Vlaicu ar putea deţine, până în 2016, un nou terminal dedicat traficului de protocol, separat de cel existent. Conducerea Ministerului Transporturilor doreşte realizarea acestuia în vederea asigurării unui „cadru adecvat de desfăşurare a ceremoniilor de recepţie a înalţilor demnitari şi personalităţilor care vor tranzita aeroportul”, arată un proiect de act normativ publicat zilele trecute pe site-ul de internet al ministerului.
La finele lui 2011, Aeroportul Băneasa ajunsese o ameninţare pentru Bucureşti Otopeni. Dacă în 2002 traficul pe Băneasa Aurel Vlaicu reprezenta doar a 40-a parte din cel de pe Otopeni – Henri Coandă, în nouă ani, în 2011, Băneasa a ajuns să deservească un trafic de pasageri egal cu jumătate din cel de pe Henri Coandă. În ultimele sale luni de mandat la Transporturi, în martie 2012, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a decis creşterea taxelor aplicate aeronavelor low-cost (care foloseau Aurel Vlaicu) de o asemenea manieră încât acestea au fost determinate să îşi mute operaţiunile pe Henri Coandă.
De la acel moment Aurel Vlaicu, aeroport ce ar fi urmat să îşi asigure rentabilitatea prin zborurile de business, dar fără ca în România să existe un astfel de trafic bine conturat, a devenit o piatră de moară pentru Compania Aeroporturi Bucureşti, ce gestionează ambele aerodromuri.
În lunile scurse de la mutarea zborurilor pe Henri Coandă, pe Aeroportul Aurel Vlaicu nu s-a întâmplat nimic semnificativ, iar traficul aerian pe acesta este mai degrabă sporadic. Costurile de funcţionare ale acestuia sunt suportate însă din bugetul companiei-mamă, Aeroporturi Bucureşti.
Pista pentru superaeronave
Proiectul MT prevede o strategie de dezvoltare a acestuia aplicabilă în perioada 2012-2016, centrată în jurul conceptului de city-airport. Acesta presupune reglementări stricte referitoare atât la capacitatea aeronavelor care îl folosesc, cât şi la orele de aterizare/decolare. Lucrările propriu-zise ar urma să înceapă în 2014 după elaborarea studiilor necesare şi aprobarea investiţiei de către guvern.
Aeroportul ar urma să aibă un nou terminal dedicat traficului de protocol, arată proiectul. Vor fi realizate hangare şi facilităţi de întreţinere, alimentare a aeronavelor, spaţii de parcare la sol sau supraterane etc. În plus, în mod obligatoriu pista acestuia va trebui să aibă capacitatea necesară de deservire a aeronavelor mari din categoria D (în general aeronave militare mari sau civile cu o capacitate de peste 200 de locuri). În plus,va fi ameliorat transportul în comun între aeroport şi centrul oraşului.
Oficiali din aviaţia civilă ne-au declarat că în viitor Aeroportul Aurel Vlaicu va putea deservi inclusiv aeronavele oficiale, dar că alegerea folosirii unuia sau altuia din cele două aeroporturi bucureştene va reveni Romavia, compania de stat ce pune aeronavele la dispoziţia oficialilor.
