Activităţi blocate în zeci de mii de firme
Refuzul sindicatelor de a se aşeza la masa dialogului social şi blocarea sau amânarea negocierilor cu FMI vor pune statul în situaţia de a nu-i mai putea plăti nici pe bugetari, nici pe pensionari, cu efecte dramatice asupra populaţiei, afirmă Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Fiecare zi de grevă generală aduce României un prejudiciu de 10 milioane euro şi blochează activitatea a zeci de mii de firme care oricum fac faţă cu greu crizei. Atragerea angajaţilor din sectorul privat în aceste proteste nu face decât să mărească posibilele pagube, blocând exact acele sectoare economice care menţin bruma de funcţionalitate a economiei româneşti şi care susţin, până la urmă, chiar sectorul bugetar. Pagubele vor creşte geometric cu fiecare zi de grevă, prin blocaje succesive şi prin însumarea degringoladei şi a haosului creat", ne-a declarat Agathon.
Preşedintele Uniunii Naţi-onale a Patronatului Român (UNPR) estimează însă că, pe termen lung, efectele unei greve generale în sectorul bugetar sunt dezastruoase, pierderile în economie putând ajunge şi la 30 milioane euro pentru fiecare zi de grevă. „În cazul extrem, care nu este posibil totuşi în cazul României, pierderile economice ar fi de 100 milioane euro pentru fiecare zi de grevă generalizată care ar cuprinde şi sectorul privat. Nu este o situaţie cu care ne vom confrunta. Dacă bugetarii vor întrerupe lucrul pentru o perioadă mai mare, pierderile economice zilnice s-ar situa până în 30 milioane euro/zi. O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale", susţine Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR.
Cine intră în grevă
Liderii celor cinci mari confederaţii sindicale au anunţat pentru data de 31 mai grevă generală şi de solidaritate în domenii precum învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii.
În administraţia publică locală şi centrală, aproape toţi funcţionarii vor întrerupe lucrul cel puţin în ziua de luni. Liderii sindicali estimează că aproximativ 200.000 de funcţionari (de la Vamă, Garda Financiară, primării, prefecturi etc.) vor fi angrenaţi în proteste. Sindicatele din administraţia publică ce au declarat greva de solidaritate nu vor avea obligaţia asigurării unei treimi din activitate.
În învăţământul superior, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Universitar „Alma Mater", spune că angajaţii vor participa la greve în marile centre, precum Bucureşti (cel puţin Universitatea Politehnică), Craiova, Iaşi, Cluj Napoca, Piteşti, Constanţa şi Târgovişte.
În învăţământul preuniversitar situaţia este încă neclară, o parte din liderii sindicali (de la Federaţia „Spiru Haret") susţin greva, alţii au anunţat că vor participa la activităţile şcolare, iar ministrul Daniel Funeriu a anunţat că „examenul de bacalaureat se va desfăşura în condiţii normale, din 31 mai".
În sănătate, sindicatele au declarat grevă de solidaritate pentru a susţine acţiunile celorlalte organizaţii sindicale, însă în acest domeniu exista prin lege obligativitatea asigurării activităţii prin preluarea tuturor cazurilor medicale de urgenţă.
În transporturi, metroul nu va funcţiona luni, până la ora 16.00, când va fi reluată activitatea. La CFR încă se mai poartă discuţii privind oportunitatea participării la grevă. Transportul în comun de suprafaţă va fi asigurat parţial, doar o parte din şoferii de pe troleibuze şi tramvaie acceptând să întrerupă lucrul.
"O grevă generală nu este o metodă de a rezolva probleme economice, nicăieri în lume nu s-a întâmplat o astfel de situaţie. Pierderile colaterale, pe lângă pagubele cuantificate, sunt mari, de exemplu, în cazul neîncheierii unor contracte comerciale." Petre Marian Miluţ, preşedinte UNPR
14 
