Salariile bugetare costă 45 milioane euro pe zi. În cazul în care toţi angajaţii de la stat ar intra în grevă, pierderile nu ar depăşi 30 milioane euro pe zi. Practic, pentru fiecare doi euro neîncasaţi, statul economiseşte trei euro.

Fiecare zi de grevă a angajaţilor statului aduce prejudicii între 10 milioane de euro pe zi - dacă vor intra în grevă o treime din angajaţi - şi 30 de milioane de euro pe zi, în cazul teoretic în care toţi ar înceta activitatea, potrivit calculelor făcute de patronate. Pe de altă parte, cheltuielile salariale ale statului ajung la 45 de milioane de euro pe zi lucrătoare. Asta înseamnă că fiecare zi de grevă duce la o scădere a deficitului bugetar. Practic, două luni de grevă bugetară din cele şapte rămase ar face să nu mai fie nevoie de tăieri din salariile lunare. Pe de altă parte, o grevă ar putea duce la blocarea unei mari părţi din activitatea economică privată.

Cine intră în grevă

Greva pe termen nedeterminat anunţată de confederaţiile sindicale va implica participarea la proteste, în perioada 31 mai-4 iunie, a unui număr de 700.000-1.200.000 de persoane, în principal din sectoarele bugetare (învăţământ, sănătate şi administraţie publică, transport, sectoare economice şi de servicii). Protestele vor fi susţinute prin greve de solidaritate (care implică întreruperea totală a lucrului cel puţin pe durata a 24 de ore) în alte sectoare economice.

Reprezentanţii patronatelor estimează că fiecare zi de grevă poate însemna pagube economice estimate între 10 milioane şi 30 milioane euro, iar în cazul extrem al paralizării totale a activităţilor economice, pagubele se vor cifra la 100 milioane euro zilnic. Dacă în grevă ar fi antrenaţi doar bugetarii şi fără a se asigura treimea de activitate obligatorie în anumite domenii, statul ar realiza economii la buget de aproximativ 45 milioane lei/zi, în condiţiile în care ponderea în PIB a salariilor angajaţilor la stat este de aproape 10%

Încasări zero la Garda Financiară

Într-o primă etapă au anunţat participarea la grevă salariaţii din învăţământ şi funcţionarii publici. În ambele cazuri, în zilele de protest propriu-zise statul va realiza o economie  neacordând de la buget salariile cuvenite pentru perioada de protest. Însă, în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pagubele sunt dificil de cuantificat, practic nemairealizându-se încasări din taxe şi impozite, iar controlul evaziunii fiscale prin autoritatea de stat nu va putea fi realizat. Salariul mediu brut în administraţie este de 1.700 lei, însă trebuie avut în vedere că, doar într-o singură zi, încasările de la Garda Financiară pot ajunge la 1,3 milioane euro, spune Sebastian Opres­cu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).

„Din administraţia centrală şi locală vor participa la grevă 130.000 de funcţionari. Se vor prezenta la locul de muncă, dar nu vor efectua activităţile zilnice. Activităţile în instituţii precum Inspecţia Muncii, Garda Financiară, ministere vor fi blocate, nu se vor face încasări şi nu se va lucra cu publicul. În jurul datei de 4 iunie, vom bloca din nou toate activităţile.  Statul va face economii la salarii, dar neîncasările vor fi imense, nu ştiu cui îi va conveni această situaţie", a precizat preşedintele SNFP. Sindicaliştii din transporturi au anunţat, de asemenea, acţiuni de solidarizare sau greve. O situaţie interesantă este la Metrorex, angajaţii metroului având în vedere întreruperea lucrului. La fel, salariaţii RATB doresc să se solidarizeze timp de o zi cu ceilalţi bugetari. Iar cum greva de solidaritate nu impune asigurarea unei treimi din activitaţi, protestele celor de la RATB şi Metrorex ar putea afecta grav activităţile economice din Bucureşti, prin întreruperea transportului public.

Greva aduce economii Metrorexului

Activităţile Metrorex sunt subvenţionate de stat, la fel şi costul biletului de călătorie.  Întreruperea lucrului la metrou nu va produce din această cauză pagube mari societăţii comerciale Metrorex, însă indirect, prin întârzierea angajaţilor din alte domenii la locurile de muncă, afectează activităţile altor companii. „Nu eu, un lider de sindicat a spus că greva de la metrou nu produce pagube. Poate că aşa este, nu se lucrează, nu plătim salarii, nu avem costuri cu energia. Probleme intervin însă cu cei  650.000 de călători pe care îi transportăm zilnic. La greva de anul trecut s-au făcut nişte estimări ale pagubelor (46.000 euro) pe care le-a avut Metrorex, luându-se în considerare despăgubirile care trebuiau plătite călătorilor pentru abonamente.

Au existat însă unele cazuri absurde de-a dreptul, unii cetăţeni s-au prezentat la Protecţia Consumatorilor cu chitanţe de taxi şi s-a decis să-i despăgubim noi. Dacă pentru cei cu abonamente înţelegem că trebuie despăgubiţi, în alte cazuri aceştia ar trebui să dovedească că folosesc curent transportul cu metroul", spune Gheor­ghe Udrişte, director general Metrorex. O altă situaţie paradoxală remarcată de reprezentanţii Metrorex este aceea că, în ziua de grevă a angajaţilor de la RATB, numărul călătoriilor cu metroul nu a crescut, ceea ar putea indica că mulţi profită de situaţia creată. „Analizând statisticile noastre se poate interpreta că  mulţi dintre salariaţii care lucrează în alte domenii, în sectorul privat, se folosesc de oportunitatea unei greve pentru a găsi metode de a lipsi de la serviciu", a mai precizat Gheorghe Udrişte.