Doar 12 imobile încadrate în gradul I de risc seismic au fost consolidate în Capitală, după 16 ani de la demararea programului naţional privind reducerea riscului seismic la construcţii.  Autorităţile dau vina pe locatarii indecişi.

Deşi Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat că au fost finalizate lucrările de consolidare la 21 de imobile multietajate, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării susţin însă că doar  la 12 blocuri s-a făcut recepţia finală  de încheiere a lucrărilor.  În restul ţării lucrurile stau şi mai grav, blocurile consolidate putând fi numărate pe degetele de la o mână.  După 16 ani de la publicarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale nu au date din care să reiasă costurile medii pe metrul pătrat de construcţie consolidată şi nici costurile estimative pe apartamente, astfel încât  locatarii din imobilele încadrate la risc seismic să se poată orienta în cazul în care decid să execute lucrări de consolidare.  Constructorii susţin că intervalul în care variază costurile de consolidare este de 150-400 euro/metrul pătrat, în funcţie de starea clădirii.

„Normal ar fi să se aplice soluţii minimale, iar imobilul să fie adus la stadiul de funcţionalitate iniţial. Un nivel al costurilor de consolidare de aproximativ 150 euro pe metrul pătrat poate fi considerat acceptabil. Protecţia sesimică nu e o problemă tehnică, ci ţine de voinţa politică. La ora actuală există tehnologii disponibile, astfel încât consolidarea să se realizeze cu locatarii la interior şi să se finalizeze în şase luni. Nu este normal ca doar 12 imobile să fie consolidate, când programul a fost gândit cu 16 ani în urmă", ne-a declarat Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice.

Numai în Bucureşti, capitala europeană cotată ca fiind cea mai vulnerabilă la cutremure, peste 22.000 de apartamente situate în 2.600 de imobile ar necesita, potrivit datelor oficiale, lucrări de consolidare. La un cutremur major,  367 de blocuri (încadrate la clasa I de risc seismic) cu 6.428 de apartamente s-ar putea prăbuşi. Preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari consideră că în domeniul consolidării imobilelor domneşte haosul.

„Din ce am constatat, e un domeniu în care domneşte haosul. În majoritatea cazurilor se aplică metodele clasice de consolidare, care nu de puţine ori conduc la înjumătăţirea suprafeţei utile. Au existat situaţii în care primăriile au returnat la buget banii pentru consolidări justificând fie că nu s-a prezentat nimeni la licitaţie, fie că locatarii refuză consolidarea. Soluţii există, să se aducă firme din străinătate dacă românii refuză astfel de contracte, iar locatarii să fie amendaţi aşa cum prevede legea dacă se opun executării de lucrări", a precizat Mereuţă.

În Bucureşti a existat o tentativă de introducere a unor noi tehnologii de consolidare la un bloc situat pe Şoseaua Mihai Bravu ­90-96, în colaborare cu specialişti din Japonia. Din păcate, de mai bine de doi ani, lipsa acordului a 2-3 locatari a făcut ca proiectul să nu fie pus în practică nici în prezent.