Constructorii autostrăzii Lugoj-Deva, aleşi prin metoda „datului în bobi“?

de Doru Cireasa , 23 mai 2013

Desemnarea firmelor câştigătoare pentru construirea a trei loturi de autostradă învecinată ridică semne de întrebare privitoare la obiectivitatea modului de acordare a contractelor publice.

Compania Naţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Naţio­nale din România (CNADNR) subor­do­­nată Departamentului pen­tru Proiecte de Infrastruc­tură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus de ministrul Dan Şova, a anunţat ieri câştigătorii ultimelor trei tronsoane de autostradă cuprinse între municipiile Lugoj şi Deva.

Potrivit unui comunicat de presă remis ieri de către
DPIIS, câştigătorii lucrărilor sunt asocierile Salini-Secol (lotul 2), Teloxim-Comsa-Aldesa (lotul 3) şi Tehnostrade Spedition UMB, lotul 4.

Mari semne de întrebare la desemnarea câştigătorilor

De regulă desemnarea câştigăto­rilor se face prin însumarea punctajelor, tehnic şi financiar, obţinute de participanţi. Uneori CNADNR impune participarea constructorilor la licitaţia pentru un singur lot, dacă sunt mai multe licitate. În cazul de faţă a fost anunţat încă de la început că criteriul de departajare va fi preţul minim. În plus, CNADNR nu a impus participanţilor să liciteze pentru un singur lot.

De aceea, în cazul licitaţiilor pentru cele trei loturi firma ce avea cel mai bun preţ pe unul dintre ele a pierdut contractul doar dacă CNADNR i-a respins oferta ca neconformă, constructorului lipsindu-i eligibilitatea, fie pentru că preţul cerut a fost neobişnuit de mic (preţ de dumping) şi nu a putut să-l justifice.

În cazul de faţă, misterul este reprezentat de faptul că asocierea Tehnostrade Spedition UMB, firme deţinute de regele asfaltului Dorinel Umbrărescu, a fost desemnată câştigătoarea unui contract şi necâştigătoare a celorlalte două, deşi cele trei tronsoane sunt învecinate, asemănătoare la dificultate, şi la toate Umbrărescu a avut cele mai mici preţuri. Mai mult ciudăţenia este că Umbrărescu a pierdut exact pe lotul 2 unde avusese cel mai apropiat preţ de concurenţii săi, italienii de la Salini Secol. Cum pe lotul 4, câştigat de el, a avut un preţ cu 29% mai mic decât Strabag-Straco, ipoteza excluderii sale pe considerente de dumping nu stă în picioare.

Întrebat cât de logică pare desemnarea câştigătorilor pe cele trei loturi, directorul unei firme de proiectare şi consultanţă în domeniu ne-a spus: „Îmi este depăşită logica. Dorinel Umbrărescu trebuia fie să câştige toate cele trei loturi, fie să le piardă pe toate”.

Constructorul român nu a putut fi contactat ieri telefonic pentru a confirma că două din cele trei oferte ale sale au fost excluse, care au fost motivele, dacă e de acord cu acestea şi dacă va contesta decizia
CNADNR.

Teama de contestaţii, o posibilă explicaţie

Există două posibile explicaţii ale acestei situaţii. Una este că au existat două comisii de licitaţii, prima pentru loturile
2 şi 3 şi o a doua pentru lotul 4, iar Tehnostrade Spedition UMB a câştigat contractul doar pe lotul judecat de a doua.

O altă explicaţie este dorinţa CNADNR de a împăca şi lupul şi capra şi varza, acordând contractele, nu primului clasat, ci câtor mai mulţi constructori, chiar dacă aceştia se situau pe locul 2.

Astfel a fost micşorată şansa depunerii de contestaţii de către participanţii clasaţi pe locurile secunde. Aceştia ar fi putut cu uşurintă contesta licitaţiile, acuzând CNADNR că a desemnat câştigătoare o firmă ale cărei preţuri erau de dum­ping.

Lotul 3 a fost acordat unei asocieri conduse de firma Teloxim, deţinută de unul dintre regii bucureşteni ai asfaltului Theodor Berna, în pofida faptului că asocierea nu a avut cea mai bună ofertă ca preţ.

În perioada 2011-2012, Tehnologica Radion, o altă firmă a lui Theodor Berna a dus un război de un an cu CNADNR pe tema lotului 2 din Timişoara-Lugoj, soldat în final cu remiză, respectiv cu suspendarea licitaţiei şi reluarea acesteia în vara anului trecut.

Oricum atribuirea contractelor unor firme situate pe locurile secunde şi nu în coada clasamentului, după cum s-a întâmplat în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, reprezintă un real progres. În situaţia în care nu vor exista contestaţii care să treneze începerea lucrărilor şi dacă acestea nu vor fi întârziate, automobiliştii ar putea circula pe cei aproximativ 72 de kilometri de autostradă cu începere din 2016.

Aceasta deoarece durata lucrărilor, incluzând proiectarea, e impusă la doi ani şi jumătate.

Garanţia autostrăzii va fi de patru ani. Directorul general CNADNR, Mircea Pop, nu a fost disponibil ieri pentru explica­rea situaţiei.

 

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.