Piaţa interbancară e confuză. Ar putea începe un nou episod în lupta dintre „speculatori" şi BNR.

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a atins 4,3257 ­lei/euro, după o depreciere de peste 1%. Până la sfârşitul zilei, leul a continuat să se deprecieze pe piaţa interbancară până la un vârf de 4,378 unităţi/euro. În total, faţă de referinţa de joi (4,24 lei/euro) - înainte de anunţul Curţii Constituţionale de respingere a reducerilor de pensii - euro s-a scumpit cu aproape 14 bani.

Cea mai ridicată cotaţie de până acum, de 4,3127 lei/euro, a fost publicată de BNR la 22 ianuarie 2009. Potrivit intermediarilor bancari, clienţii comerciali sunt îngrijoraţi după ce directorul BNR, Eugen Rădulescu, a declarat că paritatea ar putea ajunge până la 5-6 lei pentru un euro în cazul în care România nu reuşeşte să obţină tranşa FMI şi nu găseşte finanţare externă. Mai mulţi economişti au criticat declaraţia, însă Rădulescu a susţinut că a fost scoasă din context şi că, oricum, era făcută în nume propriu, punct de vedere susţinut şi de Banca Naţională.

„Declaraţiile mele erau perfect contextualizate. Spuneam că dacă lucrurile vor deraia în continuare, am spus că lucrurile se vor putea sparge în curs. Deprecierea de astăzi nu este influenţată de declaraţiile mele. Cea de vineri s-a întâmplat înaintea declaraţiei mele, iar cea de astăzi, în partea a doua a zilei. Au fost unii care au spus că trebuie să-mi dau demisia. De ce să o fac? Mi-am exprimat o părere de economist. Suntem destul de departe de ceea ce spuneam. Prima condiţie pentru a păstra echilibrele este să păstrăm acordul cu Fondul. Iar asta se întâmplă din majorarea TVA. Nu ştiu, dacă ar veni alt guvern ar putea găsi altceva. Din pălărie, de oriunde. 2007-2008 au fost ani în care s-au adoptat într-o veselie legi care au dus cheltuielile la 40% din PIB. În momentul în care măreşti pensiile cu 47% şi nu măreşti încasările, înseamnă că ţi-ai pierdut raţiunea.

Exista vina faptului că în 2009 nu au fost adoptate măsuri de corec­tare, dar nici nu au fost pregătite. Măsurile impopulare ar fi trebuit adoptate în ianuarie 2010, nu în iulie", a declarat Rădulescu la Realitatea TV. Pe de altă parte, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a spus că reacţia pieţei valutare este emoţională, de scurtă durată, iar nivelul normal al cursului este de 4,1-4,2 lei. „Piaţa românească este într-o emoţie puternică, iar acest element psihologic trebuie temperat. Mesajul meu este unul de calm, care să conducă la normalitate în perioada ur­mă­toare. Invit atât BNR, cât şi politicienii să aibă o atitudine rezervată în ceea ce priveşte comunicatele şi ideile enunţate în aceste zile. Trebuie să avem o atitudine rezervată pentru a evita situaţiile de genul celor din ultimele zile", a spus Tănăsescu la The Money Channel. 

Vasilescu: Depinde şi de inflaţie

Deprecierea leului din cauza unei inflaţii mari este un pericol, iar, în mod teoretic, majorarea TVA la 24% ar putea duce inflaţia la 10-12%, deşi acest scenariu nu este obligatoriu să se transpună "mot-a-mot" în practică, a declarat săptămâna trecută Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. "Există multe puncte care pot interveni pentru ca inflaţia să nu crească aşa de mult, dar nu este posibil să nu crească deloc", a arătat Vasilescu. Referitor la nivelul la  care va ajunge inflaţia în urma majorării TVA, Vasilescu a spus că BNR are mai multe scenarii, dar nu a dorit să dea detalii. El a subliniat că un contabil simplu poate să spună că problema se rezolvă prin transpunerea majorării TVA într-o creştere a preţurilor de 5%, dar că firmele plătesc direcţii de specialitate, cum ar fi cele de analiză. „Dacă ne apucăm să facem matematici superioare, sunt multe costuri de redus", a spus Vasilescu.