Surplusul de certificate pentru emisii de carbon nu va fi tranzacţionat pe bursă, aşa cum se discutase iniţial. Până la 2,5 miliarde euro este valoarea estimată ce ar putea fi obţinută din vânzarea surplusului de certificate de CO2 primite de România pentru perioada 2008-2012. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă  a Guvernului, surplusul de certificate va putea fi vândut doar prin negociere directă către state sau entităţi contractate cu oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Scopul vânzării acestor certificate este dezvoltarea de proiecte care să aibă ca rezultat final reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ordonanţa prevede ca sumele rezultate din comercializarea surplusului de certificate de emisii să fie vărsate la Fondul pentru Mediu, iar 10% din valoarea fiecărei tranzacţii va reprezenta venit la bugetul de stat. Proiectele finanţate din această sursă vor trebui  aprobate prin hotărâre de guvern.

Specialiştii în energie consideră că vânzarea certificatelor CO2 trebuie să fie riguros urmărită, mai ales că banii proveniţi din asemenea tranzacţii trebuie să se regăsească în investiţii de mediu. „Tranzacţionarea certificatelor de carbon trebuie să se facă conform unor reguli comune stabilite în Comunitatea Europeană. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nu face decât să adapteze legislaţia internă referitoare la aceste certificate în conformitate cu prevederile europene în materie. De fapt, se urmăreşte ca astfel de tranzacţii să fie riguros înregistrate în registrul naţional de certificate CO2  pentru ca tot ce se vinde să fie clar. Dacă tranzacţiile s-ar face, de exemplu, la bursă,  prin vânzări-cumpărări succesive s-ar putea pierde urma acestor certificate", ne-a declarat Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE).

Pentru a motiva necesitatea  ordonanţei de urgenţă, reprezentanţii Guvernului au precizat că preţul per unitate la astfel de certificate este în scădere semnificativă, ceea ce impune vânzarea rapidă a surplusului, şi apreciază că banii astfel obţinuţi vor avea un impact pozitiv asupra deficitului bugetar şi vor reprezenta o sursă de finanţare pentru proiecte urgente de mediu, în principal în sectorul energetic, dar şi în sectorul rezidenţial, agricultură şi transporturi. Preşedintele IRE consideră însă că trebuie manifestată prudenţă în vânzarea acestor certificate.

„În primul rând, ar trebui să existe garanţii că banii din vânzarea certificatelor se întorc în proiecte de mediu. România a avut alocat un număr destul de mare de certificate de carbon, iar în condiţiile în care activitatea industrială s-a redus foarte mult, a apărut un surplus. Însă pentru viitor e nevoie de o strategie ca să ne putem da seama dacă e bine să vindem surplusul sau nu. Dacă acum valoarea lor este undeva la 5-10 eurocenţi pe bucată, s-ar putea ca peste doi ani să  valoreze mult mai mult. De aceea trebuie manifestată prodenţă, dacă peste un timp  se va relua producţia în anumite unităţi, chiar dacă vor fi la un randament mai bun, tot vor fi poluante, iar atunci ne-am putea trezi în situaţia de a avea nevoie să mai cumpărăm certificate", a precizat Jean Constantinescu. 

Certificatele de emisii de gaze de seră (cunoscute şi sub denumirea de certificate CO2 sau certificate de carbon) sunt instrumente financiare utilizate în Uniunea Europeană în scopul prevenirii şi controlului emisiilor poluante. Un certificat echivalează cu o tonă de emisii de dioxid de carbon (CO2). Certificatele au intrat în circulaţie în urma adoptării Protocolului de la Kyoto de către 183 de state din lume, printre care şi România. Protocolul a intrat efectiv în vigoare din data de 16 februarie 2005, deşi fusese convenit, iniţial, decembrie 1997. România a primit pentru 2008-2012 350 milioane de astfel de instrumente financiare.