Administratorii care nu vor cere insolvenţa în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă, conform legii în vigoare, vor răspunde în solidar pentru plata datoriilor restante la buget ale companiilor în cauză, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind evaziunea.

"De ce să răspundă administratorul de firmă pentru insolvenţă? Cine va mai avea chef să fie administrator, în condiţiile acestea? Trebuie să fii lovit în cap ca să faci asta!", a declarat agenţiei Mediafax Romulus Dascălu, preşedintele asociaţiei Garant, din care fac parte majoritatea jucătorilor din piaţa de băuturi spirtoase.

El crede că o astfel de prevedere va duce la scăderea activităţii economice. "Foarte multe firme îşi vor muta afacerile din România către alte ţări", a afirmat Dascălu.

O ţară de insolvenţi

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a arătat că ideea ca administratorii să răspundă în solidar pentru plata datoriilor restante la buget ale companiilor în cauză a fost luată în calcul la iniţial la elaborarea legislaţiei insolvenţei, dar s-a renunţat la ea.

"Vom ajunge o ţară de insolvenţi. Se pune, de asemenea, problema dacă o firmă care are de recuperat de la stat un miliard de lei şi are datorii la stat de 800 de milioane de lei este în insolvenţă. Pentru a elimina astfel de cazuri trebuie introduse criterii clare şi termene ferme, legate de momentul în care este considerat că a apărut starea de insolvenţă sau de nivelul datoriilor versus cel al creanţelor", a spus Pârvan.

Alexandru Ambrozie, partener în cadrul casei de avocatură Popovici, Niţu şi Asociaţii, crede că instituirea necircumstanţiată a răspunderii solidare a administratorilor care nu au cerut deschiderea procedurii insolvenţei este o măsură extremă, care nu va aduce beneficii semnificative statului, dar în schimb poate genera numeroase abuzuri.

"Mai mult, această măsură se înscrie în seria lungă a măsurilor care pot determina un investitor să se gândească foarte bine dacă va demara sau menţine investiţii în România, devenind din nefericire limpede că a face afaceri în România devine din ce în ce mai periculos pentru investitorii oneşti", a adăugat el.

Robert Roşu, partener la casa de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, apreciază că, la o prima vedere, scopul noilor norme este de a determina administratorii să dispună plata cu prioritate a creanţelor bugetare, sub presiunea unei posibile angajări a răspunderii personale, nu pentu neplata datoriilor, ci pentru nedeclararea în termenul de 30 de zile a stării de insolvenţă.

"Din păcate, însă, proiectul de lege ar putea avea şi efecte adverse, în sensul că un număr mai mare de societăţi comerciale ar putea intra în insolvenţă, iar colectarea bugetară pe termen mediu şi lung ar fi afectată. Totodată, practica va arăta daca asociaţii sau acţionarii societăţilor intrate în insolvenţă ar putea cere la rândul lor angajarea răspunderii administratorilor pentru prejudiciile produse societăţii, ca urmare a formulării cererii de insolvenţă, dacă aceasta nu se impunea, în măsura în care vor putea dovedi acest lucru.", a mai spus el.

Statul ar trebui să iniţieze un circuit de compensări

George Buruiană, directorul general al operatorului feroviar de marfă Servtrans, crede că trebuie analizat un întreg lanţ al datoriilor pe care le au firmele, unele către altele.

"De exemplu CET-urile au datorii la operatorii de transport. Noi avem datorii la CFR SA, iar ei au la stat. În situaţia asta ce putem face? Dacă cerem insolvenţa unuia altuia se opreşte totul şi aşa CFR SA va avea şi mai multe probleme dacă nu mai are operatori care să platească contractele", a afirmat el.

Buruiană consideră că statul ar trebui să iniţieze un circuit de compensări pe lanţul respectiv, unde are şi de încasat, şi de plătit.

"Are de plătit compensaţii la energie şi să culeagă taxele de la companii şi poate opri acest lanţ foarte uşor dacă vrea. Nu CFR-ul este neapărat de vină pentru situaţia în care se află, ci şi statul care nu ştie să administreze bine bugetul. Tot aşa a fost făcut responsabil şi pasibil de dosar penal cel care nu plăteşte angajaţiilor CAS-ul la stat. Pai CFR-urile sau Compania Huilei nu au mai plătit de ani de zile şi niciun director nu a păţit nimic. Eu am întârziat cu o lună şi imediat am fost chemat la Poliţie", a mai spus directorul Servtrans.

Florian Gheorghe, avocat în cadrul casei de avocatură Gheorghe şi Asociaţii, afirmă că prin efectul acestei reglementări, Fiscul devine privilegiat faţă de ceilalţi creditori ai societăţii.

"Echilibrul creat prin reglementările privind insolvenţa, între obligaţiile fiscale şi cele de altă natură, va fi distrus. Reacţia administratorilor va fi de plată a obligaţiilor fiscale, indiferent dacă există alte obligaţii scadente înaintea acestora", a spus Gheorghe.

El consideră că mulţi administratori vor renunţa la această calitate, pentru a nu-şi asuma riscuri, iar alţii, tot pentru a nu risca, vor fi tentaţi să ceară mai uşor insolvenţa.

"Efectul acestor prevederi va fi unul negativ. În primul rând, statul va deveni creditorul privilegiat al firmelor şi, în al doilea rând, vor intra mai multe firme în faliment, fără să aibă probleme foarte mari, iar activitatea comercială se va reduce", a adăugat Florian Gheorghe.